Cine suntem noi?

Coaliția Națională este o rețea formată din 25 de organizații neguvernamentale dedicate prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și copiilor și a violenței în bază de gen.

În acest an marcăm cea de-a șasea ediție a Conferinței pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor. Alături de specialiste/ști în prevenirea și combaterea violenței, autorități, activiste/ști și supraviețuitoare ale violenței, vorbim despre violența față de femei în toate formele și manifestările, justiția de gen, misoginism, mișcarea feministă și mișcările aliate. De fiecare dată muncim să creăm un spațiu de dialog la nivel național, unde subiectul marginalizării sistemice și violenței împotriva femeilor nu mai este ascuns.

De ce avem nevoie de tine? 

Suntem în căutarea unei designere/ unui designer grafic care va dezvolta identitatea vizuală a Conferinței din acest an. Această identitate va fi utilizată în comunicarea online și offline a evenimentului, precum și în materialele de Conferință destinate participantelor/-ților și partenerilor de dezvoltare.

Coaliția are deja o identitate vizuală pe care o folosim în cadrul comunicării noastre. Munca persoanei selectate se bazează pe dezvoltarea și adaptarea acesteia pentru a încorpora tema Conferinței din acest an: Grupurile invizibile de femei.

Responsabilitățile principale ale designerei/ designerului prespun:

• Dezvoltarea conceptului vizual al Conferinței;
• Logo-ul/semnul grafic al conferinței;
• Paleta cromatică;
• Elemente grafice și ilustrații asociate evenimentului;
• Ghid scurt de utilizare a identității vizuale.

Ce fel de elemente vizuale trebuie să creezi? 

• key visual-ul Conferinței (adaptat pentru Facebook și panel screen-uri);
• banner pentru eveniment;
• template-uri pentru postări și stories;
• template pentru panel screen-uri;;
• fundal pentru scenă/ecran LED;
• ecusoane pentru participanți;
• agenda conferinței;
• roll-up-uri și machete de branding pentru tricouri, torbițe, agende, pixuri.

Ce competențe ar trebui să deții?

Ne dorim să lucrăm cu o persoană care:

• Împărtășește valorile Coaliție: feminism, solidaritate, responsabilitate și transparență;
• Deține un portofoliu în dezvoltarea identităților vizuale pentru evenimente, campanii și/ sau organizații;
• Poate lucra independent și respecta termene limită;
• Cunoaște programele profesionale de design (Adobe Illustrator, Adobe Photoshop);

Constituie un avantaj semnificativ dacă ai experiență de colaborare cu organizații feministe.

Care e procesul de selecție?

Designera/-ul contractat va trece prin trei etape de selecție:

1. Preselecție:

În urma analizei dosarelor recepționate, echipa Coaliției va preselecta 3 candidate/ți. Dosarele trebuie să conțină portofoliul, CV și oferta financiară

2. Exercițiu practic remunerat

În baza unui brief descriptiv, canditatele/-ții vor schița un concept preliminar al identității vizuale a Conferinței, alături de o scurtă descriere a abordării creative propuse (maximum 1 pagină). Contribuțiile persoanelor selectate pentru această etapă vor fi remunerate.

3. Selectarea finală a designerei/designerului:

În baza conceptelor dezvoltate de persoanele din etapa anterioară, vom contracta designera/-ul a cărei/ cărui schiță creativă rezonează cel mai bine cu brief-ul, tema Conferinței și valorile Coaliției.

Care este termenul limită?

Designerele/designerii sunt invitate/-ți să ne expedieze portofoliile lor creative și CV-urile actualizate la adresa de e-mail aneaga@sdvmd.net cu subiectul „Conferință 2026: Identitate vizuală” până la data de 16 august. Vom contacta doar persoanele selectate pentru exercițiul practic.

Introducere

Coaliția Națională „Viața fără Violență” este o rețea feministă din Republica Moldova, formată din 25 de organizații neguvernamentale dedicate prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și copiilor și a violenței în bază de gen.  Organizațiile membre ale Coaliției oferă servicii specializate pentru supraviețuitoarele violenței, dezvoltă programe de prevenire, contribuie la elaborarea politicilor publice și monitorizează implementarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în domeniul egalității de gen și al drepturilor omului.

În ultimii șase ani, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în consolidarea cadrului legislativ și a răspunsului instituțional în domeniul prevenirii și combaterii violenței. În toate procesele, organizațiile feministe și-au făcut loc în spațiile decizionale și au argumentat importanța ratificării Convenției de la Istanbul, introducerii femicidului în Codul Penal, transparenței Programului Național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023–2027 (în continuare, Program Național) și consolidării mecanismelor de răspuns interinstituțional. 

În același timp, organizațiile feministe activează într-un context caracterizat de resurse financiare limitate, dependență excesivă de finanțarea externă, creșterea discursurilor antifeministe și restrângerea spațiului civic. Organizațiile societății civile continuă să acopere lacunele din sistemul public, furnizând peste 60% din serviciile specializate pentru supraviețuitoarele violenței, fără a beneficia de mecanisme de finanțare publică sustenabile și predictibile. Totodată, femeile și fetele continuă să se confrunte cu forme persistente și noi de violență, inclusiv violență psihologică, economică, digitală și sexuală, iar accesul lor la protecție și justiție rămâne inegal.

Prin prezenta notă de poziție, Coaliția Națională „Viața fără Violență” evidențiază principalele provocări sistemice și formulează un set de priorități pentru următorul ciclu guvernamental, în vederea consolidării răspunsului național la violența împotriva femeilor și fetelor. Recomandările sunt fundamentate și coroborate de Evaluarea Alternativă a Programului Național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023–2027 a Coaliției, care a analizat impactul politicilor publice asupra supraviețuitoarelor violenței, femeilor, organizațiilor de femei și liderelor comunitare.

Prevenirea Violenței

Provocări:

• Activitățile de prevenire rămân fragmentate, discontinue, dependente de finanțări externe și fără un caracter continuu. Ele se desfășoară preponderent de sus în jos, fără implicarea organizațiilor de la firul ierbii. 
• Inegalitatea de gen, sexismul, xenofobia, rușinea și tăcerea rămân bariere structurale neabordate sistematic în nicio disciplină școlară, strategie, program sau campanie națională de prevenire a violenței. 
• Disciplina „Relații armonioase în familie” acoperă doar 3,4% dintre școli și nu abordează violența digitală, cauzele structurale ale violenței, educația sexuală sau centralitatea consimțământului. 
• Femeile din grupurile marginalizate (rome, rurale, cu dizabilități, migrante, queer, etc.) rămân cele mai puțin informate și cele mai puțin acoperite de intervenții. 
• Bugetele locale nu prevăd linii dedicate pentru prevenire, iar 70% dintre specialiștii consultați declară că resursele alocate nu sunt suficiente.

Recomandări:

• ​Revizuirea curriculumului educațional pentru integrarea obligatorie a conținuturilor privind egalitatea de gen, consimțământul, relațiile sănătoase, educația sexuală, violența psihologică, economică și digitală.
• Integrarea educației pentru egalitate de gen și a prevenirii violenței în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice.
• Crearea unor programe de educație și informare destinate părinților și adulților.
• Implementarea campaniilor naționale și locale privind toleranța zero față de violența împotriva femeilor dintr-o perspectivă intersecțională.
• Introducerea screeningului sistematic al violenței în sistemul de sănătate.
• Consolidarea capacităților poliției privind identificarea timpurie a riscurilor și utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului de femicid.
• Implementarea mecanismelor de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ.
• Dezvoltarea mecanismelor locale de prevenire și intervenție timpurie coordonate între APL-uri, școli, poliție și servicii sociale.
• Promovarea implicării bărbaților și băieților în prevenirea violenței și în transformarea normelor sociale discriminatorii.

Consolidarea serviciilor de sprijin pentru supraviețuitoarele violenței

Provocări:

• Bugetul de stat acoperă doar 20% din totalul Programului Național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023–2027, iar organizațiile societății civile acoperă peste 60% din costuri.
• Nu există un program național de abilitare economică a supraviețuitoarelor violenței.
• Există incertitudine privind accesibilitatea și calitatea serviciilor în contextul reformei administrativ-teritoriale.
• Accesul la serviciile de reabilitare este condiționat de încadrarea penală a faptei și de avansarea procesului penal, fapt care exclude de la sprijin majoritatea supraviețuitoarelor.
• Nu a fost adoptat un mecanism funcțional de procurare a serviciilor de sprijin oferite de organizații de către stat. 

Recomandări:

• ​Delimitarea clară a serviciilor generale de serviciile specializate în conformitate cu Convenția de la Istanbul.
• Finanțarea publică sustenabilă a adăposturilor și serviciilor specializate furnizate de organizații neguvernamentale.
• Eliminarea condiționării accesului la servicii de statutul procesual al cazului, astfel încât femeile să aibă acces efectiv la servicii specializate indiferent dacă a fost sau nu inițiat un proces penal.
• Crearea unui mecanism național de cofinanțare multianuală pentru serviciile prestate de ONG-uri.
• Dezvoltarea și extinderea serviciilor specializate pentru supraviețuitoarele tuturor formelor de violență împotriva femeilor.
• Extinderea accesului la asistență juridică garantată de stat.
• Introducerea măsurilor de compensare rapidă și de urgență pentru supraviețuitoare.
• Dezvoltarea serviciilor de abilitare și autonomie economică a supraviețuitoarelor.
• Consolidarea abordării intersecționale în toate serviciile sociale.
• Extinderea accesului femeilor din grupurile marginalizate la servicii adaptate.
• Reducerea termenelor de realizare a expertizelor psihologice și medico-legale.
• Crearea unei rețele suficiente de psihologi/e judiciari/e și experți/te medico-legali/e.
• Instituirea intervenției proactive a structurilor teritoriale de asistență socială pentru femeile aflate în risc ridicat.

Accesul la justiție

Provocări:

• Capacitatea sistemului de justiție de a răspunde sesizărilor femeilor privind violența este disproporționat mai mică decât volumul sesizărilor primite. Majoritatea covârșitoare a sesizărilor nu generează niciun răspuns juridic formal, nici penal, nici contravențional.  
• Metodologia de evaluare și compensare a prejudiciului supraviețuitoarelor nu a fost adoptată, iar mecanismul actual de compensare conform Legii nr. 137/2016 este nefuncțional.
• Acoperirea teritorială a serviciilor pentru agresori este minimală, iar participarea la programe de schimbare comportamentală nu este atașată ordonanțelor de protecție.
• Sistemele de evidență a datelor nu asigură interoperabilitatea între instituțiile responsabile.
• Organele de urmărire penală nu urmăresc să stabilească dacă infracțiunea a fost determinată de prejudecăți de gen, iar instanțele de judecată nu aplică prevederile speciale ale Convenției de la Istanbul.
• Există un singur specialist de expertiză psihologică judiciară în întreaga țară.
• Durata expertizelor psihologice depășește frecvent un an, iar acest lucru duce la retraumatizarea supraviețuitoarelor, la renunțarea acestora la cooperarea cu autoritățile și la impunitatea de facto a agresorilor în cazurile de violență, mai ales psihologică și economică.
• Copiii martori ai violenței nu sunt recunoscuți în calitate de supraviețuitori, iar situația acestora rămâne ignorată în urmărirea penală și în cercetarea judecătorească.
• Toate activitățile de instruire, dezvoltare a programelor și consolidare instituțională pentru a răspunde la cazurile de violență  au fost finanțate de parteneri de dezvoltare.
• Acoperirea intervențiilor vizează aproape exclusiv violența în familie, fără a include și celelalte forme de violență față de femei prevăzute de Convenția de la Istanbul.

Recomandări:

• Armonizarea completă a legislației naționale cu prevederile Convenției de la Istanbul și ale Legii 45/2007 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.
• Aplicarea sistematică a evaluării riscului în toate cazurile de violență împotriva femeilor.
• Dezvoltarea instrumentelor de identificare și investigare a femicidului.
• Asigurarea înregistrării corespunzătoare a tuturor cazurilor de violență în sistemele de evidență penală.
• Instituirea obligativității analizei dimensiunii de gen în toate cauzele de violență împotriva femeilor.
• Asigurarea cercetării minuțioase a situației copiilor în cazurile de violență în familie, în special cu consecințe letale, și instituirea unui mecanism obligatoriu de evaluare a riscului de violență în procedurile privind stabilirea domiciliului copilului.
• Elaborarea standardelor probatorii pentru violența psihologică, economică și digitală.
• Implementarea unui sistem automat de informare a supraviețuitoarelor privind statutul agresorului.
• Eliminarea practicilor care descurajează supraviețuitoarele să continue procedurile judiciare.
• Introducerea programelor obligatorii de schimbare comportamentală pentru agresori.
• Asigurarea unei practici judiciare uniforme în investigarea și sancționarea violenței împotriva femeilor.
• Modificarea Legii nr. 137/2016 pentru eliminarea condiției hotărârii judecătorești definitive ca prag de acces la compensație de urgență, cu instituirea unui mecanism de avans sau voucher pentru nevoi imediate și alocarea unei linii bugetare distincte și transparente pentru compensarea supraviețuitoarelor infracțiunilor.
• Consolidarea cooperării dintre poliție, procuratură, sistemul social și sistemul de sănătate.

Reziliență organizațională și instituțională

Provocări:

• Nu există un cadru instituțional funcțional de coordonare și monitorizare a politicilor de prevenire și combatere a violenței.
• Nu există niciun contract multianual de achiziție de servicii specializate de la ONG-uri, niciun mecanism de grant recurent și nicio recunoaștere formală a ONG-urilor ca furnizori esențiali în structura de implementare și raportare a Programului Național.
• 28% dintre organizații nu au economii, 64% ar funcționa mai puțin de 6 luni dacă finanțarea externă s-ar opri brusc, iar aproape 47% au trecut deja prin situații de risc de închidere din cauza finanțării nesigure. 90% dintre organizații lucrează pe baza proiectelor cu durată medie de 1 an (datele interne ale Coaliției).

Recomandări:

• Consolidarea capacităților instituționale și financiare ale Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței.
• Crearea grupurilor tematice permanente pentru coordonarea implementării Programului Național.
• Revizuirea Programului Național și introducerea indicatorilor calitativi de măsurare a progresului.
• Operaționalizarea deplină a sistemului VioData ca instrument de analiză și prevenire.
• Crearea unui sistem interoperabil de date între poliție, justiție, sănătate și protecție socială.
• Publicarea transparentă și periodică a tuturor documentelor și rapoartelor de implementare.
• Investiții în resursa umană din sistemul de asistență socială și protecție.
• Creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru profesionistele/știi din prima linie.
• Instituționalizarea mecanismelor de supervizare, intervizare și prevenire a epuizării profesionale.
• Dezvoltarea capacităților tuturor profesioniștilor/stelor implicați/te în răspunsul la violență: polițiști/ste, procurori/e, judecători/oare, asistenți/te sociali/e, cadre medicale și cadre didactice.

Implicare civică și guvernanță participativă

Provocări:

• ONG-urile sunt menționate în toate documentele de politici ca parteneri esențiali de implementare, dar participarea este formală și se limitează la invitații de lansare a proiectelor sau la prezentarea rezultatelor. 
• Organizațiile societății civile nu au un rol efectiv în elaborarea și consultarea agendelor, conceptelor, documentelor strategice și ale politicilor publice.
• Nu există mecanisme de finanțare dedicate activităților de advocacy și monitorizare a politicilor publice pentru ONG-uri.
• Nu există mecanisme formale și permanente de dialog între autorități, organizațiile feministe și comunitățile locale.
• Femeile din grupurile marginalizate  nu sunt implicate suficient în procesele de luare a deciziilor.

Recomandări:

• Instituționalizarea consultării periodice a organizațiilor de femei în elaborarea și monitorizarea politicilor publice.
• Implicarea societății civile în procese de consultare și decizionale cu drepturi clare: acces la documente de planificare, drept de a prezenta poziții scrise, drept la răspuns motivat din partea autorităților.
• Asigurarea participării organizațiilor societății civile în grupurile de lucru și mecanismele de coordonare naționale.
• Susținerea grupurilor locale de femei și a inițiativelor comunitare de prevenire a violenței.
• Alocarea resurselor locale dedicate prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor.
• Publicarea transparentă a datelor și rapoartelor privind implementarea politicilor publice.
• Dezvoltarea mecanismelor de monitorizare participativă a Programului Național.
• Consolidarea colaborării dintre autorități, mediul academic, societatea civilă și partenerii de dezvoltare.
• Protejarea și extinderea spațiului civic pentru organizațiile feministe și organizațiile pentru drepturile omului.
• Recunoașterea rolului organizațiilor de femei ca furnizori esențiali de servicii, expertiză și monitorizare democratică.

Cine suntem?

Coaliția Națională este o rețea formată din 25 de organizații neguvernamentale dedicate prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și copiilor și a violenței în bază de gen.

Misiunea Coaliției este de a contribui la o viață fără violență pentru/față de femei și copii. Pentru realizarea acestei misiuni, Coaliția:

• promovează drepturile și interesele femeilor, în special ale supraviețuitoarelor violenței împotriva femeilor și a violenței în familie; 
• contribuie la îmbunătățirea cadrului normativ și desfășoară activități de advocacy pentru politici publice feministe și servicii eficiente; 
• susține și unește organizațiile membre, inclusiv prin facilitarea schimbului de experiență, dezvoltarea de parteneriate și consolidarea capacităților reciproce; 
• dezvoltă și susține inițiative de informare, educare și sensibilizare privind egalitatea de gen, violența împotriva femeilor, violența în bază de gen și violența în familie; 
• oferă expertiză, consultanță, desfășoară activități de cercetare și contribuie la formarea specialiștilor și specialistelor din domeniu. 

În procesul de realizare a misiunii noastre, ne ghidăm de valorile colective ale Coaliției:

Feminism

Facem auzite și recunoscute vocile și experiențele femeilor prin lucru comunitar, activități de sensibilizare și advocacy și servicii directe oferite supraviețuitoarelor violenței. Încurajăm femeile să devină autonome și să-și revendice drepturile fiind parte a mișcării feministe din Republica Moldova și Europa. Luptăm împotriva discriminării femeilor și fetelor și susținem implicarea băieților și bărbaților în asigurarea egalității de gen în toate domeniile.

Solidaritate

Ne sprijinim reciproc, individual și colectiv. Împărțim resursele pentru că suntem conștienți/te că societatea noastră este o societate patriarhală și noi facem parte din același ecosistem de dezvoltare al societății.

Transparență

Suntem onești/ste în comunicarea noastră și spunem deschis ce facem și de ce facem. Comunicăm constant despre necesitățile femeilor cu care lucrăm, munca noastră și rezultate. Ne asigurăm că Coaliția este un spațiu unde toate organizațiile pot participa și contribui cu încredere în procesele decizionale, iar informația despre planuri și acțiuni strategice este disponibilă și accesibilă tuturor organizațiilor membre.

Responsabilitate individuală și colectivă

Ne asumăm responsabilitatea personală și profesională, la nivel individual și colectiv să respectăm și să asigurăm respectarea valorilor, principiilor și politicilor interne ale Coaliției. Suntem conștienți/te că acțiunile noastre sau ale organizației pe care o reprezentăm ar putea prejudicia imaginea și reputația Coaliției și/sau a altor organizații membre. Ne implicăm responsabil în procesele de lucru și decizii fiind conștiente/ți de consecințele și rezultatele acțiunilor.

Non-discriminare și incluziune

Ținem cont și suntem deschise/și la perspective și experiențele diferite de ale noastre, fie că este vorba de colege/gi, fie că sunt femeile și copii pentru care lucrăm. Ne gândim la nevoile celor mai vulnerabili/e dintre noi și ne adaptăm constant munca din perspectivă intersecțională. Respectăm demnitatea și dreptul la libera alegere a fiecăreia/uia și ne asumăm un exercițiu constant de autoreflecție și reflecție colectivă despre diferențe, intersecționalitate și privilegii. Ne asigurăm că avem și aplicăm politici organizaționale de non discriminare și reacționăm prin opinii/poziții deschise și publice.

Cum te poți asigura că putem face echipă

Te invităm să îți trimiți candidatura, dacă:

• Împărtășești valorile Coaliției;
• demonstrezi integritate și responsabilitate;
• deții experiență relevantă;
• poți dedica timpul necesar mandatului;
• nu te afli într-o situație de conflict de interese;
• îți asumi responsabilitățile prevăzute în Termenii de referință ai Consiliului de Administrare.

Cum îți depui candidatura?

Pentru a-ți depune candidatura, te invităm să ne trimiți următoarele documente:

• o scrisoare de intenție;
• un CV actualizat.

Dosarul de aplicare va fi expediat la adresa de e-mail office@sdvmd.net, până la 7 august 2026.

Persoanele preselectate vor fi invitate să participe la ședința extraordinară a Adunării Generale, care va avea loc online în luna august 2026, unde își vor prezenta candidatura și vor fi alese de către organizațiile membre.

Pentru întrebări sau solicitări de clarificare, ne poți contacta la adresa office@sdvmd.net, până la 3 august 2026.

Am lansat Evaluarea Alternativă a Programului Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie

Organizațiile feministe sunt în contact direct cu realitățile fetelor și femeilor care au trecut prin abuz. Deseori, ele sunt cele care surprind aspecte ale vieților supraviețuitoarelor pe care statisticile nu le pot reflecta, precum rușinea, lipsa de încredere în instituțiile statului, incoerențele în aplicarea legii și rolul comunităților în perpetuarea sau contracararea violenței.

Din această cauză, organizațiile Coaliției au demarat o evaluare alternativă a Programului Național. Intenția noastră a fost de la bun început să transformăm analiza într-un instrument viu de advocacy, care poate fi utilizat pentru a consolida participarea organizațiilor de femei în procesele decizionale și în dialogul cu statul.

Noi continuăm să luptăm și să ne asigurăm că autoritățile își transformă angajamentele în rezultate reale, prin finanțare, coordonare interinstituțională și parteneriat cu organizațiile de femei, astfel încât nicio fată și nicio femeie să nu fie lăsate în urmă.

GenderDoc-M anunță Moldova Pride 2026: Dragostea creează. Legea protejează.

În perioada 16–21 iunie 2026, Centrul de Informații GENDERDOC-M organizează cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Comunității LGBTQI+ din Moldova „Moldova Pride 2026”. Tema din acest an pune în discuție necesitatea recunoașterii și protecției legale a familiilor formate din persoane de același sex în Republica Moldova. Sub mesajul „Dragostea creează. Legea protejează.”, festivalul va reuni evenimente comunitare, culturale, educaționale și de advocacy, culminând cu Marșul Chișinău Pride, organizat de Platforma LGBTQ+ Moldova.

Festivalul Moldova Pride 2026 este un spațiu de vizibilitate, solidaritate și dialog despre dreptul fiecărei persoane la siguranță, demnitate și egalitate în fața legii. Prin această ediție, ne dorim să consolidăm sprijinul public și instituțional pentru protecția legală a cuplurilor LGBTQ+ și a familiilor lor. Te invităm cu mult drag să participi!

„De la vulnerabilitate la putere”- Inițiativa de sprijin a Organizației „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”, Criuleni

Inițiativa „De la vulnerabilitate la putere” a fost creată de organizația noastră cu scopul de a oferi sprijin pentru fete și femei din raioanele Criuleni și Dubăsari. În acest mod, eforturile noastre contribuie la consolidarea încrederii în sine a femeilor, a rezilienței emoționale și capacității de a recunoaște formele de violență psihologică.

Evenimentul final a reunit 30 de participante într-un spațiu sigur de dialog și susținere, unde am împărtășit experiențe și am consolidat relații de solidaritate reciprocă. Prin activități interactive și sesiuni de grup, inițiativa noastră a contribuit la împuternicirea femeilor și la dezvoltarea unor rețele locale de suport.

Centrul Internațional La Strada a lansat primul studiu sociologic despre violența digitală în Republica Moldova

Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova”, lansat de Centrul Internațional „La Strada” arată că violența digitală împotriva femeilor reprezintă un fenomen extins și complex în Republica Moldova, cu efecte serioase asupra bunăstării emoționale, sociale și profesionale a supraviețuitoarelor.

Autoarele au înaintat recomandări către autorități privind consolidarea cadrului legal, dezvoltarea capacităților instituționale, educația privind siguranța online și schimbarea normelor sociale care tolerează violența digitală, deoarece aceasta nu este un fenomen izolat, ci parte a unui continuum al violenței de gen, care necesită un răspuns coordonat, sistemic și adaptat realităților digitale.

Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii contribuie la dezvoltarea Centrului Barnahus Sud: un nou spațiu sigur pentru copiii care au nevoie de protecție și sprijin

Inaugurarea celui de-al doilea centru de tip Barnahus, la Cahul, marchează extinderea acestui model în regiunea de sud și reprezintă un pas important spre finalizarea rețelei naționale formate din cele trei centre planificate.

În cadrul acestui parteneriat, CNPAC contribuie la dezvoltarea competențelor profesionale ale echipei Barnahus Sud, oferind mentorat, suport metodologic și sprijin în aplicarea modelelor de intervenție prietenoase copilului.

Organizația parteneră a Coaliției, Frame by Frame a încheiat proiectul „Jurnal de încredere: exprimare creativă prin film”

Noi ținem la fiecare inițiativă care oferă tinerelor oportunitatea de a-și celebra autonomia și vocea! Unul dintre proiectele recente pe care am decis să le susținem este „Jurnal de încredere: exprimare creativă prin film” a organizației partenere Frame by Frame, care a devenit un spațiu sigur de autocunoaștere și solidaritate pentru 16 adolescente. Pe parcursul a 10 întâlniri intense, fetele au lucrat cu specialiste din psihologie, activism și artă, abordând teme precum tipurile de violență și reconectarea cu propriul corp.

Folosind filmul ca instrument terapeutic, participantele au transformat trăiri adânci și vulnerabilități în 13 video-jurnale. Evenimentul de închidere din 22 mai a marcat prezentarea acestor producții printr-o proiecție emoționantă, o discuție și o cină comunitară.

Gender Centru: 60 de femei au participat la programe de abilitare economică

Independența financiară înseamnă pentru multe femei mai mult decât un venit; înseamnă siguranță și posibilitatea de a merge mai departe. Până în prezent, 60 de femei din Chișinău, Bălți și Ștefan Vodă au participat la sesiuni de abilitare economică organizate în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor prin servicii de răspuns la violența în bază de gen”(SAVV).

Timp de 5 zile, participantele și-au dezvoltat competențe practice pentru angajare, orientare profesională și inițiative antreprenoriale, explorând oportunități care le pot ajuta să-și construiască un parcurs economic mai stabil.

14 femei au fost selectate pentru programe de formare profesională, iar alte 13 vor beneficia de mini-granturi pentru dezvoltarea unor activități generatoare de venit.

Programul continuă la Cahul și cu o nouă grupă la Chișinău, iar în total, 300 de femei vor fi implicate în programe de abilitare economică.

CDF: Programul TransFormare – sprijin complet pentru o viață fără violență

În fiecare an, peste 1200 de femei se adresează Centrului de Drept al Femeilor (CDF) pentru ajutor. Pentru multe dintre ele, ieșirea dintr-o relație abuzivă este o luptă cu realități concrete: lipsa unui venit stabil, dependența financiară de agresor, responsabilitatea pentru copii și lipsa unor alternative sigure. Fără sprijin pe termen lung, multe femei ajung să se întoarcă la agresor.

Pentru a răspunde acestei realități, CDF a dezvoltat Programul TransFormare – un model integrat de sprijin care oferă femeilor siguranță imediată, consiliere psihologică, juridică și vocațională, orientare și formare profesională, mentorat, acces la oportunități reale de muncă, sprijin financiar pentru primii pași spre independență și suport pe termen lung.

În ultimii doi ani, peste 300 de femei din diferite regiuni ale țării au beneficiat de orientare profesională și inițiere în antreprenoriat. Pentru multe dintre ele, acesta a fost primul pas spre independență economică și recâștigarea controlului asupra propriei vieți.

Pentru ca acest sprijin să ajungă la cât mai multe femei care au nevoie de el, Programul TransFormare are nevoie de susținere și parteneriate care să contribuie la extinderea intervențiilor și accesului la servicii pe termen lung. Fiecare contribuție înseamnă șansa ca o femeie și copilul ei să nu fie nevoiți să se întoarcă acolo de unde au plecat.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” caută o persoană motivată, cu experiență în advocacy și angajament față de drepturile femeilor și valorile feministe, pentru a ocupa funcția de Coordonator/-are Advocacy și Politici Feministe.

Rolul presupune coordonarea proceselor de advocacy ale Coaliției, facilitarea colaborării cu organizațiile membre și contribuția la dezvoltarea și promovarea agendei feministe și a politicilor publice în domeniul drepturilor femeilor și al prevenirii violenței pe bază de gen.

• Tipul poziției: Full-Time, Coordonatoarea/ coordonatorul va fi angajat/-ă prin contract individual de muncă. 
• Locație: Chișinău, Republica Moldova 
• Data estimată de începere: 1 iulie 2026 

Termen-limită pentru depunerea dosarelor: 21 iunie 2026 

Cine suntem noi?

Coaliția este o rețea feministă din Republica Moldova, formată din 24 de organizații, preponderent conduse de femei, care lucrează pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor. Activăm pe trei direcții strategice, conform Planului Strategic pentru perioada 2024–2026:

1. Amplificarea și diversificarea rețelei, susținerea activistelor, organizațiilor membre și partenere.
2. Advocacy pentru schimbare sistemică, legislație și finanțare feministă și implementarea Convenției de la Istanbul.
3. Granturi feministe.

Responsabilitățile Principale:

Advocacy și politici publice:

• Coordonează implementarea priorităților și inițiativelor de advocacy ale Coaliției;
• Monitorizează politicile publice, procesele legislative și inițiativele relevante pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor;
• Elaborează poziții publice, declarații, recomandări și alte documente de advocacy;
• Contribuie la dezvoltarea campaniilor și inițiativelor publice ale Coaliției;
• Participă la procese de consultare și dialog cu autoritățile publice și alți actori relevanți.

Coordonare și facilitare

• Facilitează colaborarea și comunicarea cu organizațiile membre ale Coaliției;
• Contribuie la dezvoltarea și elaborarea documentelor strategice ale Coaliției;
• Organizează ședințe, consultări și procese participative privind prioritățile de advocacy;
• Contribuie la consolidarea abordărilor feministe și intersecționale în activitatea Coaliției;
• Susține dezvoltarea relațiilor și parteneriatelor strategice cu organizații și rețele relevante.

Comunicare și reprezentare

• Reprezintă Coaliția în cadrul unor platforme, evenimente și grupuri de lucru relevante, atât la nivel național, cât și internațional;
• Contribuie la comunicarea publică și vizibilitatea aferente priorităților de advocacy;
• Contribuie la elaborarea materialelor informative și de poziționare strategică;

Profilul candidatei/-tului

Competențe profesionale

• Studii superioare în științe sociale, drept, drepturile omului, politici publice, relații internaționale sau domenii conexe;
• Minimum 3 ani experiență în advocacy, drepturile omului, egalitate de gen, dezvoltarea societății civile;
• Experiență de lucru cu organizații neguvernamentale și/sau rețele/coaliții;
• Experiență în facilitare, coordonare de procese și redactare de documente;
• Înțelegerea și asumarea valorilor feministe și a valorilor aferente combaterii și prevenirii violenței în bază de gen;
• Cunoașterea limbilor română și engleză; limba rusă constituie un avantaj;
• Utilizarea bună a instrumentelor digitale și a pachetului Microsoft Office.

Competențe personale și interpersonale

• Valori feministe și angajament autentic față de drepturile omului;
• Capacitate de analiză și gândire strategică;
• Abilități bune de comunicare și relaționare;
• Capacitatea de a facilita procese participative și colaborative;
• Empatie, responsabilitate și flexibilitate în contexte dinamice;
• Capacitatea de a lucra atât independent, cât și în echipă.

Ce oferim?

• Salariu motivant, de 25 000 MDL net;
• Comunitate de oameni pasionați de feminism și drepturile femeilor;
• Mediu prielnic proceselor creative și curajoase;
• Program de lucru flexibil;
• Oportunități de dezvoltare profesională și participare la procese de învățare naționale și internaționale;
• Posibilitatea de a contribui direct la consolidarea mișcării feministe și a drepturilor femeilor în Republica Moldova.

Procesul de recrutare și aplicare:

1. Preselecția dosarelor;
2. Interviu.

Cum candidezi?

Trimite CV-ul și o scrisoare de motivație în format PDF la adresa: office@sdvmd.net
Subiect e-mail: Aplicație_Advocacy și Politici Feministe_Nume

Vom contacta doar persoanele preselectate. Pentru întrebări suplimentare, ne puteți scrie la office@sdvmd.net, până în data de 18 iunie 2026.

Toleranță zero în raport cu exploatarea și abuzul sexual

Coaliția Națională „Viața fără Violență” nu tolerează, sub nicio formă, exploatarea sau abuzul sexual. Orice acțiune de natură violentă reprezintă un motiv de reziliere imediată a contractului și de întreprindere a măsurilor punitive corespunzătoare. Toate/toți angajații și presatorii/presatoarele de servicii au obligația să adere și să respecte Codul de Conduită (în continuare, Cod) al Coalției, care include invocarea principiilor EAS în orice moment.

Familiarizarea cu acest Cod și aderarea la el reprezintă o cerință non-negociabilă pentru părțile implicate, care sunt obligate să se asigure că înțeleg și acționează în conformitate cu clauza.

Asigurarea egalității și non-discriminării

Fiecare angajat/-ă este obligat/-ă să nu incite la ură sau violență și să nu discrimineze pe nimeni pe motive de sex, vârstă, etnie, naționalitate, religie, orientare sexuală, etc. Angajamentul în cauză se aplică tuturor activităților demarate de angajat/-ă, inclusiv cele care nu sunt explicit menționate în contract. Orice acțiune de natură violentă și/sau discriminatorie reprezintă un motiv de reziliere imediată a contractului de către Coaliția Națională „Viața fără Violență” și îi oferă dreptul de a solicita rambursarea integrală a contribuțiilor sale.

Controlul, umilirea și amenințările se află la începutul continuumului violenței. De cele mai multe ori, aceste forme de abuz rămân invizibile, fiind învăluite în rușine, frică și blamare de sine. Violența psihologică se manifestă prin tipare de comportament care fac victima să se simtă neimportantă, izolată, nesigură și într-o stare permanentă de pericol.

Abuzul psihologic este cea mai răspândită și totodată cea mai ascunsă formă de violență: aproximativ 71% dintre victime au trecut prin cel puțin o formă de violență psihologică. Cu toate acestea, recunoașterea și intervenția rămân dificile, tocmai din cauza caracterului subtil și normalizat al acestui tip de abuz.

În acest context, Coaliția Națională „Viața fără Violență” organizează instruirea „Abuzul «invizibil» în relații – înțelegere, recunoaștere și intervenție”. Formarea va avea loc între 8 și 9 iunie, la Zentrum Hotel, Chișinău. Dacă ești o specialistă/ un specialist care lucrează în domeniul sprijinului fetelor și femeilor care au trecut prin violență, această instruire e foarte relevantă pentru tine. Alături de Gabriela Popenco, psihologă, specialistă în evaluare și consiliere psihologică, formatoare și supervizoare, vei reuși să:

• Obții o înțelegere aprofundată a mecanismelor violenței invizibile: psihologice și digitale;
• Explorezi instrumente practice pentru identificarea, documentarea și gestionarea cazurilor de abuz;
• Primești exemple și metode de intervenție aplicabile în contexte familiale, relaționale și instituționale.

Prin această formare, vom face vizibil ceea ce deseori este ignorat și vom consolida capacitatea de răspuns a specialistelor din domeniu în fața uneia dintre cele mai frecvente forme de violență.

Înscrie-te gratuit accesând formularul!

Coaliția Națională „Viața fără Violență” și Platforma pentru Egalitate de Gen solicită investigarea riguroasă a cazului Ludmilei Vartic și comunicare consecventă din partea autorităților.

Cunoaștem că violența psihologică este cea mai răspândită formă de abuz; ea e invizibilă și greu de probat. Este deseori negată, minimalizată și normalizată, ascunsă în rușine și frică. Cercetările noastre demonstrează că la nivel social, violența psihologică nu este un motiv pentru ca o femeie să solicite ajutor sau să iasă din relația abuzivă. Puține femei cunosc faptul că umilirea constantă, amenințările, șantajul și controlul din partea partenerului reprezintă violență psihologică. Din păcate, multe dintre ele se resemnează și continuă să trăiască în abuz, fiind sub influența presiunii sociale de a fi „mame bune” sau „soții devotate”, de a păstra familia și de a nu fi acuzate că o destramă.

De asemenea, funcția, poziția socială, politică sau financiară a agresorului descurajează și mai mult femeile de a solicita ajutor. Asta a fost confirmat și de studiul realizat de Centrul de Drept al Femeilor, organizația membră a Coaliției: ”accesul la justiție devine și mai dificil atunci când agresorii sunt persoane cu funcții publice, colaboratori ai poliției, angajați ai sistemului penitenciar sau persoane aflate în poziții de conducere”. În astfel de situații, poziția profesională a agresorului generează un dezechilibru suplimentar de putere între acesta și victimă și influențează buna desfășurare a procesului de investigare.

În 2024, Moldova a introdus noțiunea de femicid în Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și în Partea Generală a Codului Penal tot după un caz tragic, când Ana-Maria a fost ucisă. Atunci, am solicitat ca noțiunea de „femicid” să fie introdusă în Partea Specială a Codului Penal, capitolul II – Infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei ca infracțiune distinctă. Autoritățile au răspuns la prima parte a cerințelor noastre: femicidul a fost definit în Partea Generală a Codului Penal. Totuși, urmărirea în justiție a actelor de femicid nu poate fi efectivă fără ca infracțiunea să fie completată și incriminată distinct în Partea Specială.

În contextul cazului Ludmilei Vartic, este esențial ca autoritățile să investigheze cazul cu maximă diligență și responsabilitate. Considerăm crucial ca organele de drept să analizeze toate circumstanțele decesului ei și să evalueze cum violența psihologică ar fi putut contribui la moartea ei, inclusiv prin înlesnirea sinuciderii. Solicităm analiza cazului prin prisma fenomenului violenței de gen și a actelor de violență psihologică, fizică și economică, inclusiv controlul coercitiv la care a fost supusă victima pe parcursul timpului. Sistemul de justiție penală trebuie să ia în considerare hotărârea CtEDO din 19.11.2024, Vieru v. Republica Moldova, care a accentuat că investigația trebuie să fie independentă. Totodată, în conformitate cu jurisprudența CtEDO în cauza A. și B. v. Georgia (2022), ancheta trebuie să fie independentă, promptă și capabilă să stabilească răspunderea persoanelor implicate, inclusiv a funcționarilor statului, în special atunci când există suspiciuni privind o posibilă protecție instituțională a agresorului.

Accentuăm că odată cu începerea procesului de investigare și de stabilire a circumstanțelor în care Ludmila a decedat, în spațiul public au apărut postări, declarații, articole, opinii cu conținut senzaționalist și speculativ. Acestea nu doar alimentează dezinformarea, ci afectează bunăstarea emoțională și siguranța familiei Ludmilei și erodează încrederea femeilor și fetelor în sistemul de protecție și justiție al statului. Coaliția solicită organelor competente să informeze publicul despre evoluția investigației. Considerăm important ca acest caz să nu fie instrumentalizat și redus la un conflict politic. Protecția victimelor, sancționarea agresorului și realizarea actului de justiție trebuie să aibă loc indiferent de afilierea politică, funcția, interesele sau poziția de autoritate a persoanei implicate.

Decesul Ludmilei ne arată, încă o dată, cât de răspândită este violența în societatea noastră. În ultimele săptămâni, numeroase femei ne-au contactat, împărtășindu-ne experiențele lor de abuz. Organizațiile membre ale Coaliției, cât și ale Platformei, oferă servicii specializate de asistență psihologică, juridică, adăpost și sprijin pentru abilitare economică destinate victimelor violenței și copiilor acestora. Noi continuăm să rămânem alături, să le sprijinim pe fiecare dintre ele cu empatie, compasiune și profesionalism.

În acest context, Coaliția Națională „Viață fără Violență” reiterează următoarele solicitări:

• Solicităm Ministerului Afacerilor Interne să asigure informarea consecventă și accesibilă publicului cu privire la evoluția cazului, în limitele informațiilor care pot fi făcute publice.
  Cerem sistemului de justiție penală din Republica Moldova să asigure o investigație independentă, obiectivă și promptă și investigarea cu diligența cuvenită a morții Ludmilei sub aspectul infracțiunii de violență în familie și pedepsirea corespunzătoare a agresorului, conform art. 201¹ alin. (3) lit. (b) din Codul penal al Republicii Moldova (violența în familie care a determinat sinuciderea victimei).
  Cerem ca Parlamentul să inițieze procesul legislativ de introducere a unei infracțiuni distincte de „femicid” în Partea Specială a Codului Penal al Republicii Moldova.
• Cerem ca Parlamentul să abroge articolul 78¹ din Codul contravențional (Violența în familie) care în esență contravine Art. 35 din Convenția de la Istanbul. În practică această normă contravențională nu este un instrument eficient de prevenire și combatere a violenței în familie, iar pedepsele aplicate nu au caracter disuasiv, din contră majoritatea contravenienților continuă să manifeste intenționat comportament violent.
• Solicităm creșterea numărului de experți judiciari, în special a celor care fac expertiză psihologică, și alocarea de resurse financiare pentru majorarea salariilor acestora.
• Solicităm instituirea mecanismului de recunoaștere ca probă a evaluărilor psihologice în cazurile de violență psihologică pentru a eficientiza procesul urmăririi penale.
• E necesară elaborarea unei instrucțiuni operaționale la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și al Procuraturii privind investigarea cazurilor de violență psihologică pentru a institui un răspuns coerent și clar pentru violența psihologică.
• Cerem autorităților cu responsabilități de prevenire și combatere a violenței să asigure finanțarea și organizarea consecventă, în comun cu organizațiile pentru femei, a inițiativelor de prevenire și sensibilizare comunitare.

• Tipul poziției: Full-Time (prezență fizică) 

• Locație: Chișinău, Republica Moldova 

• Nivel de experiență: Executiv (Senior Management) 

• Data estimată de începere: 1 aprilie 2026 

• Termen-limită pentru depunerea dosarelor: 15 martie 2026, ora 23:59 

Coaliția Națională „Viața fără Violență” caută o persoană vizionară, cu experiență solidă și un angajament profund față de drepturile femeilor, pentru a ocupa funcția de Directoare Executivă . Rolul presupune conducerea echipei de management, coordonarea proceselor de guvernanță, asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare, fundraising și reprezentarea Coaliției la nivel național și internațional.

Cine suntem: Coaliția este o rețea feministă din Republica Moldova, formată din 24 de organizații care lucrează pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor. Activăm pe trei direcții strategice, conform Planului Strategic pentru perioada 2024-2026.

Responsabilitățile principale:

1. Leadership strategic și guvernanță

• Asigură buna guvernanță, transparența și responsabilitatea în toate procesele organizaționale.
• Monitorizează elaborarea și implementarea strategiei Coaliției.
• Coordonează echipa de management și funcționarea internă a rețelei.
• Asigură buna guvernanță, transparența și responsabilitatea în toate procesele organizaționale.

2. Reprezentare și advocacy:

• Reprezintă Coaliția în relațiile cu autoritățile, donatorii, rețelele internaționale și mass-media. 
• Promovează agenda feministă și pozițiile Coaliției în procesele legislative și politice. 
• Dezvoltă și menține parteneriate strategice cu actori relevanți. 

3. Management financiar și fundraising:

• Coordonează implementarea bugetului și asigură transparența financiară. 
• Supervizează gestionarea granturilor și raportările către donatori. 
• Identifică și diversifică oportunități de finanțare și coordonează scrierea cererilor de finanțare. 

Profilul candidatei/-tului :

Competențe profesionale:

• Studii superioare în științe sociale, drept, politici publice, management, economie sau domenii conexe 
• Minimum 5 ani experiență în sectorul non-profit (în domeniul drepturilor femeilor ori în organizații feministe constituie un avantaj) 
• Cel puțin 3 ani experiență în roluri de management strategic și/sau executiv, coordonare programe și  leadership. 
• Experință de lucru dovedită cu finanțatori diverși, naționali și internaționali 
• Experiență dovedită în advocacy, subgrantare, monitorizare și evaluare (M&E)  
• Experiență dovedită în  gestionarea situațiilor de criză. 
• Cunoașterea limbilor română și engleză fluent (C1+); limba rusă constituie un avantaj. 
• Utilizarea avansată a pachetului Microsoft Office și a infrastructurii IT. 

Comptențe personale: 

• Vizionară, empatică și cu valori feministe 
• Sensibilitate culturală, înțelegerea domeniului și provocărilor specifice organizațiilor de femei 
• Focus pe oameni si potențialul lor 
• Capacitatea de a aduce oamenii împreună, de a naviga în contexte complexe și dificile, de a dezvolta partneriate și colaborări 
• Disponibilitatea de a avea deplasări în țară și în afară. 

Ce oferim?

• Program de „well-being” organizațional și program de lucru flexibil, adaptat nevoilor personale și profesionale. 
• Sesiuni de leadership coaching oferite de actuala directoare executivă timp de o lună. 
• Acces la oportunități și procese de învățare și dezvoltare naționale și internaționale. 

Procesul de recrutare și aplicare:

Etape: 

1. Preselecția dosarelor. 
2. Interviu cu consultanta de resurse umane. 
3. Interviu final cu Consiliul de Administrare. 

Cum candidezi? Trimite CV-ul și o scrisoare de motivație (max. 2 pagini, cu 2-3 persoane de referință incluse) în format PDF, la adresa: office@sdvmd.net. Subiect e-mail: Aplicatie_Directoare_Nume.

Vom contacta doar persoanele preselectate, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de aplicare. Pentru întrebări suplimentare: office@sdvmd.net.

Cerem demiterea medicului Boris Meșteșug, retragerea licenței și investigarea eficientă a  cazurilor de abuz sexual asupra copiilor și femeilor. Semnează apelul aici.

 Chișinău, 6 februarie 2026

Organizațiile și persoanele semnatare își exprimă îngrijorare față de decizia Ministerului Sănătății de a-l restabili în funcție pe medicul anesteziolog reanimatolog Boris Meșteșug, cercetat penal pentru abuz sexual, răpire, tentativă de viol și acțiuni perverse asupra copiilor.

Considerăm că această decizie afectează grav încrederea publică în sistemul medical și  descurajează victimele să raporteze fapte de abuz sexual. Reîncadrarea în funcție a unei persoane cercetate pentru infracțiuni sexuale grave pune în pericol siguranța copiilor și a pacienților și subminează principiile statului de drept.

CONTEXT

La 20 noiembrie 2025, RISE Moldova a publicat o investigație jurnalistică privind medicul anesteziolog reanimatolog Boris Meșteșug, cercetat penal în anii 2010–2011 pentru viol, răpire, tentativă de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra a două minore în vârstă de 10 și 12 ani. Procurorii au solicitat aplicarea unei pedepse de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

După aproape opt ani de examinare a cauzei, în anul 2021, Curtea Supremă de Justiție a dispus încetarea procesului penal exclusiv pe motive procedurale, fără a examina fondul acuzațiilor. Medicul nu a fost achitat și nu a fost declarat nevinovat. În opiniile separate, două judecătoare au subliniat că declarațiile victimelor confirmau certitudinea vinovăției și că existau suficiente probe pentru trimiterea cauzei la rejudecare.

Pe întreaga durată a procesului penal, Boris Meșteșug a continuat să activeze în mai multe instituții medicale din municipiul Chișinău, inclusiv la Spitalul Clinic de Psihiatrie și Centrul Medical Extramed. În pofida gravității acuzațiilor și a mediatizării repetate a cazului, inclusiv de Jurnal TV încă din anul 2019, Ministerul Sănătății și instituțiile medicale nu au dispus suspendarea acestuia, invocând prezumția de nevinovăție și lipsa unei hotărâri definitive. Această interpretare este viciată și contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Curtea a statuat repetat (ex. Kalucza c. Ungariei) că dreptul de a exercita o profesie nu este absolut și poate fi restricționat legitim pentru protejarea sănătății și moralei publice. Măsura suspendării din funcție pe durata anchetei nu este o sancțiune penală care să înfrângă prezumția de nevinovăție, dar o măsură administrativă de precauție, obligatorie conform principiului „primum non nocere” (în primul rând să nu faci rău). Statul are obligația pozitivă (Art. 3 și 8 CEDO) de a proteja persoanele vulnerabile de riscul unor abuzuri, obligație care prevalează în fața dreptului la muncă al unei persoane.

Investigația RISE Moldova a scos la iveală existența altor două victime, persoane apropiate medicului, care au declarat că au fost abuzate sexual în locuința acestuia. Deși unul dintre părinți a sesizat organele de drept, dosarul a fost clasat de Procuratură pe motiv că victima trebuie să depună plângere și să dea declarații, dar nu părinții. Victimele și familiile lor îl consideră pe Boris Meșteșug un pericol real, menționând că acesta se află în libertate, deține armă și este campion la tir sportiv.

În urma presiunii publice generate de investigația jurnalistică, Ministerul Sănătății a dispus suspendarea temporară a medicului și inițierea unei anchete interne. Această anchetă a fost însă una superficială. La 26 decembrie 2025, Boris Meșteșug a fost restabilit în funcție, reluându-și activitatea la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Decizia a fost justificată prin lipsa plângerilor pacienților și absența unor probe care să confirme vinovăția sa, ignorând riscul la care sunt expuși pacienții.

Ulterior, o fostă pacientă a depus o plângere la poliție, declarând că a fost atinsă sexual de medic după o intervenție chirurgicală, în timp ce se afla încă sub influența anesteziei. Poliția nu a întreprins acțiuni eficiente, iar victima doar a fost contactată de poliție de două ori, inclusiv pe data de 5 februarie 2026, după anunțarea unor acțiuni de protest.

Restabilirea medicului Boris Meșteșug în funcție reprezintă o decizie inacceptabilă, care pune în pericol siguranța copiilor și a pacienților și subminează grav încrederea publică în sistemul medical. Încetarea procesului penal pe motive procedurale nu înlătură gravitatea faptelor și nici riscul asupra pacienților. Iar dreptul de a profesa medicina nu este unul absolut și presupune integritate, responsabilitate și siguranță pentru pacienți.

Restabilirea medicului în funcție încalcă flagrant Articolul 5 al Convenției de la Lanzarote (ratificată de R. Moldova), care obligă statele să se asigure că persoanele care lucrează cu copii nu au antecedente de abuz sexual și să prevină accesul acestora la minori chiar și în situații de suspiciune rezonabilă. De asemenea, contravine Articolului 3 din Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, care impune ca interesul superior al copilului să primeze în fața oricăror decizii administrative. Într-o balanță de drepturi, siguranța fizică și psihică a copiilor și pacienților atârnă infinit mai greu decât dreptul la muncă al unui singur individ.

Atragem atenția Ministerului Sănătății și conducerii Spitalului Clinic de Psihiatrie că, prin decizia administrativă de a reintroduce în sistem o persoană cu un grad ridicat de risc, instituțiile devin direct responsabile (culpa in vigilando) pentru orice eventual nou incident. Conform jurisprudenței CEDO, statul poate fi tras la răspundere pentru eșecul de a proteja viața și integritatea fizică a persoanelor aflate sub grija sa, iar ignorarea semnalelor de alarmă echivalează cu o complicitate instituțională la abuz.

APEL LA ACȚIUNE

Ministerului Sănătății al Republicii Moldova:

1. Cerem demiterea imediată a medicului Boris Meșteșug din toate funcțiile medicale.
2. Cerem retragerea licenței de practică medicală și evaluarea completă și independentă a riscului pe care acesta îl prezintă pentru pacienți și copii.
3. Cerem revizuirea deciziei de restabilire în funcție, cu identificarea persoanelor responsabile, acțiunilor întreprinse  și a motivelor care au stat la baza acesteia.
4. Cerem modificarea cadrului legal pentru a introduce un mecanism obligatoriu de screening și vetting (verificare a integrității) la angajarea și menținerea în funcție a personalului medical. Acest mecanism trebuie să includă interdicția automată și imediată de a exercita profesia pentru persoanele trimise în judecată pentru infracțiuni contra integrității sexuale, până la o hotărâre definitivă, după modelul statelor UE care prioritizează siguranța pacientului.
   

       Ministerului Afacerilor Interne 

1. Cerem investigarea promptă, completă și efectivă a tuturor plângerilor depuse împotriva medicului Boris Meșteșug, inclusiv a plângerilor depuse după investigația RISE Moldova din noiembrie 2025.
2. Cerem ca victimele care au depus plângere dar nu se pot prezenta la autorități să de declarații fizic să le fie posibilitatea ca victimele să facă declarații prin intermediul telecomunicațiilor sau teleconferință.
3. Cerem aplicarea imediată a Ghidurilor Consiliului Europei privind Justiția Prietenoasă Copiilor (Child-Friendly Justice) în cazul victimelor audiate. Solicităm ca victimele care au depus plângeri, dar se află în imposibilitatea de a se prezenta fizic, să fie audiate prin mijloace speciale (teleconferință), în condiții care să prevină revictimizarea, conform standardelor internaționale de protecție a victimelor violenței sexuale. Lipsa prezenței fizice nu trebuie să fie un motiv de clasare a dosarului.
4. Cerem crearea unui registru al abuzatorilor sexuali și elaborarea unui mecanism privind monitorizarea acestora.
   

Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Magistraturii:

1. Cerem inițierea investigațiilor privind eventuale abateri disciplinare sau fapte penale legate de pronunțarea unei decizii intenționat ilegale.
2. Aplicarea cu prioritate a măsurilor preventive (control judiciar, restricții profesionale, interdicția de a intra în contact cu minori).
3. Informarea instituțiilor angajatoare atunci când faptele investigate implică risc direct pentru copii sau persoane vulnerabile.
   

Parlamentului Republicii Moldova:

1. Cerem modificarea Legii privind exercitarea profesiei medicale, astfel încât să fie prevăzută suspendarea automată a dreptului de practică medicală pentru persoanele acuzate de infracțiuni sexuale asupra minorilor, pe toată durata urmăririi penale și a procedurilor administrative, ca măsură de protecție a copiilor și pacienților.
2. Cerem modificarea codului muncii și legislației conexe prin condiționarea angajării în funcții care presupun contact direct sau indirect cu copii de prezentarea obligatorie a cazierului judiciar, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
3. Instituirea unui mecanism național de monitorizare și control al persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni sexuale și pentru violență domestică sau de gen, în special cele comise împotriva femeilor și copiilor.
   Sistemul trebuie să includă măsuri clare de supraveghere, restricții privind accesul la profesii sensibile și obligații de raportare, în conformitate cu standardele europene și cu interesul superior al copilului.
   

Către toate autoritățile publice centrale și locale

1. Implementarea obligatorie a politicilor de toleranță zero, coduri de conduită, mecanisme sigure de raportare și protecție a avertizorilor.
   
2. Organizarea periodică a instruirilor privind prevenirea abuzului sexual, PSEA și protecția copilului.

Acest apel public solicită măsuri imediate, pentru protecția copiilor și pacienților, în conformitate cu standardele internaționale, convențiile ratificate Lanzarote și Istanbul și jurisprudența CEDO privind obligațiile pozitive ale statului.

Semnează apelul aici.

Coaliția Națională „Viață fără Violență” împreună cu  Teatrul Republican „Luceafărul” te invită la premiera spectacolului social „Întreabă-mă dacă sunt bine”. Pe 23 octombrie, începând cu ora 19:00, nouă adolescente și adolescenți din întreaga țară împreună cu actorii teatrului vor pune în scenă o piesă despre violența psihologică în școli.

Spectacolul „Întreabă-mă dacă sunt bine” e bazat pe experiențele de bullying, prejudecată, rușine și ură ale tinerilor în școli. Când 86,8% dintre elevii claselor a 6-a – a 12-a din Republica Moldova sunt afectați, într-o formă sau alta, de aceste forme de abuz, devine clar că problema e una sistemică, care ne privește pe toți.  

Spectacolul montat de tineri este o reflecție a societății și se va discuta cum în instituțiile de învățământ încă există discriminare, frică și abuz. Pentru a avea o societate sigură, în care nu mai există violență, avem nevoie de discuții publice despre subiecte incomode. În cazul bullying-ului, care afectează preponderent adolescenții, este important ca aceștia să fie implicați direct și activ în aceste dialoguri. 

Indiferent dacă ești elev/ă, profesor/ă, frate, soră, părinte sau reprezinți o autoritate, e responsabilitatea noastră individuală să înțelegem complexitatea bullying-ului, să fim solidari cu cei care trec prin fenomen și să lucrăm, colectiv, spre soluționarea acestei probleme. E dreptul fiecărei fete și a fiecărui băiat să învețe într-o școală inclusivă, unde se cultivă bunătatea, curiozitatea și respectul. Vino la spectacol și participă la o discuție publică despre bullying și violență în școli cu tinerii noștri.  

Biletele pentru spectacolul „Întreabă-mă dacă sunt bine” pot fi achiziționate sub forma unei donații în valoare de 200, 300 sau 500 de lei pe platforma unde.io. Donațiile vor fi direcționate către Fondul Ana, care oferă sprijin fetelor careu au trecut prin violență și le ajută să-și recupereze puterea și independența.  

Spectacolul este produs de Coaliția Națională „Viața fără Violență” în colaborare cu Teatrul Republican „Luceafărul” cu sprijinul Guvernului Elveției.

Gala de Premii Feministe, organizată pentru al doilea an consecutiv de Coaliția Națională „Viața fără Violență” în cadrul Conferinței pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, are ca scop recunoașterea și premierea activismului local. Concursul își propune să celebreze activistele și activiștii din Republica Moldova care, prin implicare comunitară, contribuie la prevenirea și combaterea violenței, la promovarea drepturilor femeilor și a mișcării feministe.

Prin această gală, onorăm munca extraordinară depusă la nivel local de oameni care, prin voluntariat sau prin eforturi suplimentare, contribuie la combaterea violenței și la împuternicirea femeilor.

Categorii de premii 

Vom acorda premii în valoare de 250 de euro, câte unul pentru fiecare categorie: 

• Cel mai bun material în domeniul prevenirii și combaterii violenței: Vom recunoaște munca jurnalistelor și creatoarelor de conținut care au publicat articole, reportaje, vlog-uri sau alte materiale cu un impact semnificativ. 

• Cea mai activă lideră comunitară în prevenirea și combaterea violenței: Premiul este dedicat femeilor cu inițiativă, care au dezvoltat proiecte sau activități vizibile și de durată în comunitățile lor. 

• Cea mai implicată tânără activistă/cel mai implicat tânăr activist: Premiul este acordat tinerilor cu vârsta între 16-25 de ani care demonstrează un angajament constant la această cauză. 

Condiții de eligibilitate

Poți aplica direct sau poți nominaliza o persoană care: 

• Deține cetățenia Republicii Moldova și are vârsta de minimum 16 ani. 
• Organizează activități dedicate în mod specific prevenirii violenței de gen și promovării drepturilor femeilor. 

Nu sunt eligibile persoanele care:

• Dețin funcții de demnitate publică, de conducere, au afilieri politice sau religioase.
• Sunt angajate în organizațiile membre ale Coaliției sau sunt afiliate Coaliției.
• Au câștigat la ediția precedentă a concursului.

Vom acorda prioritate persoanelor care muncesc în mediul rural sau/și sunt din grupuri minoritare.

Procesul de aplicare și selecție

Aplică sau nominalizează prin formularul de înscriere, până pe 29 septembrie 2025.

Selecția finaliștilor: Juriul va evalua fiecare aplicație pe baza meritelor dovedite, a consecvenței și a impactului la nivel de comunitate. Vor fi selectați 3-5 finaliste/ști pentru fiecare categorie.

Anunțarea câștigătorilor: Câștigătoarele/ii vor fi notificați prin email pe 14 octombrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 21 octombrie pe site-ul și pe canalele noastre de comunicare.

Cine au fost eroinele primei ediții?

În 2024, la prima ediție a Galei Premiilor Feministe, am celebrat opt femei remarcabile pentru eforturile lor. Ele luptă împotriva violenței față de femei și în familie și construiesc comunități feministe. 

Cristina Comerzan – Ajută victimele violenței domestice, cumpără locuințe pentru femei și le sprijină în procesul de recuperare.

Sofia Grâu și Iulia Uzun – Au promovat educația sexuală în Găgăuzia, oferind adolescenților informații esențiale la care nu aveau acces.

Polina Cupcea – A publicat materialul jurnalistic „Mă tem pentru viața mea”, care a determinat autoritățile să investigheze cazul în profunzime și a încurajat alte victime să vorbească.

Adriana Schițanu – Asistenta socială din Ocnița care a ajutat cel puțin o femeie să scape definitiv de violență, să renunțe la o dependență, să-și refacă relația cu copiii și să-și reconstruiască viața de la zero.

Lorelei Grigoriță – Prima activistă care a raportat cazul „CarVertical” la poliție și acționează constant la promovarea drepturilor femeilor și a comunității queer.

Georgeta Carasiucenco – Jurnalistă care a scris constant despre violența împotriva femeilor, despre cazuri de hărțuire sexuală și despre canalul de Telegram „CarVertical”, evidențiind lipsa de încredere a victimelor în autorități și importanța jurnaliștilor și activiștilor.

Natalia Gavrilenco – Profesoară care promovează egalitatea de gen și activismul civic.

Dedicația și munca ta merită să fie premiate! Aplică până pe 29 septembrie

Coaliția Națională „Viața fără Violență” recrutează un/o specialist/ă în comunicare pentru program de muncă part-time.

Pe cine căutăm? 

Ne dorim un coleg/colegă profesionist/ă, curios/oasă și vizionar/ă, care are o perspectiva feministă asupra violenței față de femei, sensibilitate și respect față de supraviețuitoarele violenței și capacitate de a comunica pe subiecte sensibile. 

Scopul poziției 

Comunicatoarea/comunicatorul va sprijini echipa de management în implementarea Strategiei de comunicare pentru a crește vizibilitatea și impactul programelor și proiectelor implementate de Coaliție.  

Responsabilități specifice: 

• Gestionarea canalelor de comunicare, crearea de conținut relevant. 

•  Administrarea și actualizarea constantă a website-ului și a conturilor de social media ale Coaliției, cu accent pe promovarea activităților  proiectelor. 

• Dezvoltarea unui calendar editorial și publicarea regulată de conținut specific, menit să atragă atenția asupra impactului și activităților comunitare. 

• Crearea a 2-3 materiale săptămânal cu referire la proiectele specifice ale Coaliției și publicate pe rețelele Coaliției. 

• Crearea de materiale vizuale de impact (imagini, infografice, clipuri video scurte) pentru a crește vizibilitatea proiectelor și a evenimentelor  

• Colaborarea cu mass media pentru reflectarea activităților din proiect. 

• Crearea de materiale de comunicare care să explice publicului importanța și impactul muncii la nivel local. 

• Pregătirea de rapoarte lunare pentru a evalua impactul activităților de comunicare. 

Calificări și experiență 

• Educație: Studii superioare, de preferință în domeniul comunicării, jurnalismului, comunicării sau filologiei. 

• Experiență: Experiență de minim 1 an, demonstrată în comunicare, social media management sau jurnalism. Experiența în sectorul non-profit reprezintă un avantaj. 

Abilități și cunoștințe: 

• Abilități de scriere și editare în limba română. 

• Creativitate și capacitatea de a genera conținut de impact. 

• Scriere creativă pentru rețele de socializare, fără utilizarea AI. 

• Abilități de a crea fotografii, materiale video și de a folosi instrumente de bază precum Canva și CapCut. 

• Elaborare de planuri de comunicare coerente și aliniate la obiective. 

• Cunoștințe avansate de utilizare a platformelor de social media (Facebook, Instagram, Tik Tok, etc.). 

• Capacitatea de a urmări și a aplica cele mai bune practici în comunicare și PR. 

• Organizare și atenție la detalii, cu capacitatea de a respecta termenele limită. 

• Inițiativă și capacitatea de a lucra atât independent, cât și în echipă. 

• Înțelegerea principiilor egalității de gen și a fenomenului violenței împotriva femeilor. 

5. Program de lucru și contract 

• Tipul contractului: Contract de muncă pentru prestare servicii, cu posibilitate de angajare full time. 

• Program de lucru: Part-time (20 de ore/săptămână), cu prezență fizică și la distanță 

• Salariu: cu începere de la 8.000 MDL, reieșind din competențe.  

Procesul de recrutare este deschis până pe 31 august 2025. 

Pentru a aplica pentru poziția de comunicator/comunicatoare, te rugăm să trimiți următoarele documente la adresa de email social@sdvmd.net: 

• CV-ul 

• Scrisoare de intenție cu indicarea a două persoane de referință. 

Doar persoanele selectate vor fi contactate pentru o probă practică. 

Despre noi: Coaliția Națională „Viața fără Violență” este o rețea feministă formată din 24 de organizații non-guvernamentale care activează în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și fetelor. Misiunea Coaliției este de a asigura o societate fără violență.   

La Coaliția Națională „Viața fără violență”, ne-am asumat un obiectiv important pentru 2025: să lucrăm intens cu tinerii. Astfel, am lansat proiectul „Zestrea Feministă”, o inițiativă dedicată fetelor și băieților din Republica Moldova. În cadrul proiectul, abordăm teme esențiale precum formele de violență și modalitățile de a obține ajutor, educația sexuală și feminismul – toate explicate pe înțelesul tinerilor. Coordonat de colega noastră, Laura Vition, proiectul a ajuns deja la peste o sută de elevi și eleve din 5 licee din Glodeni, Bălți, Grătiești, Chișinău și Ungheni, cât și la studenții și studentele de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova.

„În fiecare dintre aceste instituții de învățământ, am fost întâmpinată cu deschidere și căldură, dar și cu aceeași frază spusă de profesoare și directoare: «Este mare nevoie de aceste discuții. Vedem și cunoaștem copii care trăiesc în violență acasă și care, adesea, preiau comportamente abuzive, dar de multe ori ne simțim neputincioase»”, povestește Laura.

Sesiunile includ exerciții de grup și jocuri de rol, care facilitează un dialog deschis despre stereotipurile de gen adânc înrădăcinate în societate, inclusiv cele propagate de influenceri populari în rândul tinerilor. Subiecte precum consimțământul generează reacții revelatoare, însoțite de șoapte de genul: „Vezi, ți-am spus că un refuz înseamnă «nu», dar ai insistat! Acum înțelegi că nu este normal?”. Au existat și momente emoționante în care discuțiile despre abuzul sexual au scos la iveală priviri care spuneau fără cuvinte: „Eu am trăit asta”.

„Pentru noi este esențial să creăm un spațiu confidențial la fiecare sesiune, unde fiecare participant/ă se poate exprima cu încredere, fără teama de a fi judecat/ă. Într-o societate în care abuzul este perpetuat, normalizat și justificat, atât în viața reală, cât și în mediul online, aceste discuții cu tinerii, într-un limbaj simplu și accesibil, sunt absolut necesare pentru a opri ciclul violenței”, adaugă Laura

Nevoia urgentă de educație sexuală, confirmată de statistici alarmante

Doar în primele 3 luni din 2025, Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 5002 adresări cu referire la comportamente și relațiile defectuoase în familie. Acest număr este în creștere cu 43.61% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dintre acestea, 363 au fost infracțiuni de violență în familie și 1223 contravenții. În total, 375 de persoane au devenit victime, dintre care 280 femei, 44 copii și 51 bărbați. De asemenea, au fost înregistrate 52 de cazuri de violență sexuală.

Totodată, situația violenței sexuale asupra copiilor este deosebit de alarmantă. În 2024, practic zilnic un copil a fost abuzat sexual, cu peste 400 de cazuri raportate. Potrivit Centrului Internațional La Strada, în 2024 au fost raportate 11.894 de materiale care reprezintă abuz sexual asupra copiilor. În același timp, 29.620 de materiale au fost eliminate din spațiul virtual. Un procent șocant de 59% dintre materialele raportate pe www.siguronline.md conțin imagini de natură extrem de gravă, care implică copii de până la 13 ani în situații de abuz sexual explicit. Datele Inspectoratului General al Poliției arată, de asemenea, o creștere a infracțiunilor cu caracter sexual asupra copiilor comise prin tehnologii informaționale: 122 de cauze penale în 2024, comparativ cu 72 în 2023.

Deși datele agregate privind violența digitală pentru întregul an 2024 sunt încă în curs de centralizare, tendințele indică o creștere a cazurilor de cyberbullying și hărțuire online, în special în rândul tinerilor. De asemenea, observăm o intensificare a mesajelor de ură față de femei și o popularizare a conceptelor din așa-numita „manosferă”. Mai mult, influenceri de la noi, cât și din afară, precum Andrew Tate, promovează deschis masculinitatea toxică și misoginismul.

Din păcate, cifrele reale sunt mult mai mari

În ciuda acestor statistici îngrijorătoare, în Moldova, doar 11% dintre cazurile de violență sunt raportate. Experiența noastră de discuție cu tinerii confirmă necesitatea urgentă de a aborda subiecte considerate tabu, dar normalizate de societate. Reacțiile și mărturisirile tăcute ale tinerilor în timpul sesiunilor demonstrează o conștientizare profundă a problemei violenței. Mai mult, potrivit Convenției de la Istanbul, copiii care cresc în familii unde există abuzuri nu sunt doar martori, ci victime directe ale acestora. Acest lucru crește inevitabil riscul de preluare a comportamentului abuziv, dacă nu se intervine corespunzător prin educație.

În primele cinci luni ale proiectului „Zestrea Feministă”, am înțeles că, atât instituțiile de învățământ, cât și elevii/ele, studenții/ntele sunt pregătiți/te și dornici/ce să discute aceste subiecte. Singurii care par să ezite și să subestimeze importanța educației în prevenirea violenței sunt autoritățile, care invocă o presupusă lipsă de pregătire a societății. Realitatea din teren contrazice vehement această afirmație.

Noi vom continua să mergem în școli și să vorbim cu tinerii despre subiecte care contează cu adevărat pentru binele lor, pentru că „Zestrea Feministă” pe care dorim să o transmitem este că egalitatea de gen contează și fiecare persoană trebuie protejată de violență.

Un an de Fondul Ana – de încredere dăruită și primită, de vulnerabilitate împărtășită și vindecată, de comunitate caldă și puternică, de entuziasm molipsitor și recunoștință profundă. În luna mai celebrăm un an de când programul nostru de sprijin de urgență pentru femei, din cadrul Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, a devenit Fondul Ana și a început să fie finanțat doar din donațiile comunității.

În primul an al Fondului Ana, am fost alături de Nicoleta, Alina*, Cristina, Renata, Angela, Aliona*, Ludmila, Maria, Svetlana, Iulia, Ana*, Sofia, Olga și Tatiana*. Fiecare nume se ascunde o istorie dureroasă marcată de violență fizică, sexuală și psihologică, teamă, rușine și singurătate. Pentru ele am fost speranța de care aveau nevoie. Le-am oferit încredere, putere și sprijin concret, adaptat nevoilor lor imediate. Am oferit sprijin financiar pentru:

• tratamente medicale complexe (pentru câte 5 femei);
• cheltuieli personale urgente – chirii, medicamente, utilități (pentru câte 4 femei);
• un adăpost sigur pe termen lung pentru o femeie;
• asistență psihologică și juridică (câte o femeie);
• independența financiară a unei femei prin achitarea instruirii și a materialelor de lucru (o femeie);
• cumpărarea unei case pentru o învingătoare a violenței, mamă a 6 copii.

Toate acestea au fost posibile datorită generozității a peste 400 de oameni care au crezut în misiunea Fondului Ana și au fost pentru noi, echipa, și pentru femeile pe care le sprijinim, un umăr de nădejde. Fără comunitatea noastră, aceste femei ar fi rămas singure, poate fără să descopere vreodată puterea, curajul și libertatea care sunt în ele. Prin Fondul Ana, le-am oferit aripile necesare pentru a-și lua zborul.

Ce este Fondul Ana?

Fondul Ana este un program dedicat împuternicirii femeilor. Misiunea noastră este dublă: suntem acolo pentru femei în momentele dificile, dar le și ajutăm să își redescopere forța interioară. Fondul Ana este unic în Moldova și acționăm acolo unde statul sau alte instituții nu reușesc să ajungă.

Prin donația ta, o femeie poate prinde aripi să zboare liberă de frică. Donează aici

Credem că fiecare femeie merită să trăiască în siguranță, cu demnitate și cu respectarea drepturilor fundamentale. Atunci când o femeie este eliberată de violență și primește sprijin pentru a se reconstrui, întreaga societate beneficiază. Ea devine mai puternică, mai încrezătoare și capabilă să își atingă potențialul maxim.

De exemplu, în majoritatea cazurilor de violență, femeile nu primesc nicio despăgubire, nici de la agresor, nici de la stat, deși acesta are responsabilitatea de a le proteja. Astfel, femeia rămâne singură cu cicatricile emoționale, traumele și nevoile urgente (un adăpost sigur, grija copiilor, datorii care nu-i aparțin ori altceva). Aici intervenim noi, prin donațiile unice de pe site sau lunare pe Patreon pe care le primim pentru Fondului Ana. Ascultăm cu empatie istoriile și nevoile femeilor și le oferim sprijinul necesar și posibil, fără a cere nimic în schimb, respectându-le pe deplin demnitatea și anonimatul, dacă acesta este dorința lor.

De ce este important ce facem la Fondul Ana?

Fondul Ana este un program de sprijin în situații de urgență și de împuternicire pe termen lung pentru femeile care au învins violența. Or, o femeie care trece prin violență acasă – care a fost bătută sau care nu a dormit toată noaptea din cauza scandalurilor ori a instrumentelor de abuz psihologic –  nu poate fi un om deplin. Ea nu poate fi o angajată profesionistă, un părinte prezent sau un om a căror drepturi sunt respectate. În aceste momente, frica și trauma îi sufocă fiecare aspect al vieții. Iar multe femei de lângă noi trăiesc anume așa.

Numele Fondului vine din literatura română. Deseori, numele Ana este asociat cu eroinele care au suferit din cauza violenței și a nedreptăților. La ani distanță, femeile încă sunt bătute, abuzate psihologic și impuse să plece din casele lor ca să-și salveze viața și copiii.

Credem că fiecare femeie merită să trăiască în siguranță, cu demnitate și cu respectarea drepturilor fundamentale. Atunci când o femeie este eliberată de violență și primește sprijin pentru a se reconstrui, întreaga societate beneficiază. Ea devine mai puternică, mai încrezătoare și capabilă să își atingă potențialul maxim.

Ignorarea violenței față de femei înseamnă să închidem ochii la încălcarea drepturilor și demnității mamele, surorile, prietenele și colegele noastre. Înseamnă să le reducem la tăcere sau să le închidem în stereotipuri depășite. Noi nu acceptăm această realitate, iar alături de noi sunt sute de oameni împărtășesc această convingere și ne susțin.

Ce urmează pentru Fondul Ana?

În 2025, ne-am stabilit obiectivul ambițios de a ajuta peste 30 de femei. Acest număr este de 3 ori mai mare față de numărul femeilor ajutate în 2024. Totodată, ne propunem să lansăm un grup de sprijin pentru femeile din regiune.

Totuși, nevoile femeilor rămân mari. La fel de mare este frica de momentul în care va trebuie să-i spunem unei femei „ne pare rău, nu avem bani”. Avem nevoie de cel puțin 20.000 de lei lunar pentru a răspunde tuturor solicitărilor primite. Pentru multe dintre ele, suntem singura sau ultima speranță. Astfel, pentru a atinge ținta de 1000 de euro pe lună, avem nevoie de implicarea a 190 de oameni care să doneze în medie 100 de lei.

Pentru noi, 100 de lei reprezintă un pas concret spre ajutorul unei femei: plata chiriei, a unui bilet de călătorie dintr-o zonă nesigură într-un loc sigur, asigurarea unei mese calde sau a unui tratament medical. 100 de lei pe lună pot face diferența crucială dintre frică și siguranță, traumă și putere, violență și liniște. Ajută-ne să facem această diferență. Donează lunar pentru Fondul Ana pe site sau pe Patreon.

La Coaliția Națională „Viața fără Violență” știm cât de dificil este drumul parcurs de o femeie care a trecut prin violență și ne propunem să fim cât mai aproape de ele – să le ajutăm temeinic și să le împuternicim să devină independente.

În următoarea perioadă ne propunem să organizăm un grup de suport pentru femei supraviețuitoare ale violenței pe care le-am sprijinit financiar din Fondul Ana. Suntem în căutare o psihologă/psihoterapeută dedicată să faciliteze acest proces. Ne dorim alături de noi o persoană profesionistă, empatică și atentă la nevoile femeilor.  

Obiectivul general 

Crearea unui cadru de sprijin emoțional și dezvoltare personală pentru un grup de 10 femei, prin desfășurarea a minim 8 sesiuni de suport psihologic de grup, fiecare având o durată de aproximativ 1,5 ore fiecare. 
Scopul grupului este de a crea un spațiu sigur în care femeile să se simtă înțelese și sprijinite, să împărtășească experiențe, să conștientizeze că nu sunt singure și să devină, la rândul lor, o resursă pentru alte femei. Grupul își propune să valorifice perspectivele pozitive, experiențele personale și conexiunile interumane în procesul de vindecare și împuternicire.  

Atribuții și sarcini ale specialistului/ei: 

– Elaborarea unei propuneri tehnice (metodologie + instrumente) pentru desfășurarea a minim 8 sesiuni de suport;  
– Facilitarea a 8 sesiuni săptămânale de suport de grup, de 1.5 ore fiecare; 
– Centrarea procesului pe nevoile femeilor, evidențierea resurselor personale, validarea experiențelor și încurajarea conexiunilor între participante; 
– Actualizarea metodologiei după primele două sesiuni, în funcție de dinamica grupului; 
– Elaborarea  unui raport narativ și financiar la final. 

Model de lucru recomandat:
În facilitarea grupului de suport, se recomandă o abordare centrată pe sprijinul reciproc
între participante. Specialista va contribui la crearea unui spațiu sigur și empatic, în care
fiecare femeie să se simtă ascultată, respectată și susținută în procesul său de vindecare.
Grupul va funcționa ca un cerc solidar de încredere, în care experiențele individuale vor
contribui la dezvoltarea colectivă, iar conexiunile interpersonale vor deveni resurse de
sprijin.

Livrabile:
1.Oferta tehnică – metodologie și instrumente;
2.Actualizarea metodologiei după două sesiuni;
3.Facilitarea a minim 8 sesiuni de suport;
4.Raport narativ final.

Perioada de desfășurare:
Activitatea se va desfășura pe o perioadă de 10 săptămâni. Periodicitatea ședințelor, ziua
și ora desfășurării vor fi negociate pe parcurs, în funcție de posibilitățile membrilor
grupului și de disponibilitatea specialistului/ei.

Cerințe față de candidat/ă:

– Studii universitare în psihologie/psihoterapie;
– Experiență în lucrul cu femei victime ale violenței, aflate în situații de vulnerabilitate;
– Experiență în facilitarea grupurilor de suport – constituie un avantaj;
– Abilități excelente de comunicare, empatie și creare a unui spațiu de siguranță;
– Familiarizarea sau deschiderea față de abordarea feministă/intersecțională;
– Capacitate de a lucra într-un cadru de sprijin reciproc.

Procedura de aplicare:
Psihologele interesate sunt invitate să transmită următoarele documente:
– Oferta financiară;
– CV actualizat.

Documentele pot fi expediate la adresa office@sdvmd.net până la data de 2 mai 2025.

Trei din patru femei din Republica Moldova (73%) au fost supuse cel puțin unei forme de violență din partea unui partener pe parcursul vieții lor, arată raportul „Dezvăluirea părții ascunse a aisberg-ului: Violența psihologică în România și Republica Moldova”, realizat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC). Cea mai frecvent întâlnită este violența psihologică. Deși adesea precedă violența fizică sau sexuală față de femei, violența psihologică rămâne neobservată și continuă să fie normalizată de societate. 

Lilia are 38 de ani. Își ține părul brunet cu reflexe grizonante prins într-o coadă simplă la spate și are o privire ageră de culoarea alunei. Ne dăm întâlnire la UNIC, un centru comercial construit în mijlocul Chișinăului încă pe timpul Uniunii Sovietice. O recunosc după maioul galben cu inscripție pe care-l poartă. După ce privirea scrutătoare i se domolește, Lilia adoptă o voce moale de povestitoare. E născută la Criuleni, orășel aflat la 45 de km de capitală, unde locuiește acum cu cei 4 copii și actualul partener. Deși visa la o familie fericită, violența psihologică și-a făcut loc în primele două căsnicii. 

„Cred că mai mult de jumătate din femeile din Moldova au trecut ce-am trecut și eu”, mărturisește Lilia. Datele cercetării îi dau dreptate: violența psihologică afectează aproape trei sferturi (71%) din moldovence. 

Vina pentru diagnosticul copilului

Lilia s-a căsătorit prima dată când abia atingea majoratul. Recunoaște că urma modelul familiei ei: „mama era exemplul meu – m-a născut când avea 18 ani și eu tot timpul visam să fiu mamă tânără”. A născut un băiat la un an de la căsătorie. Când avea două luni, după mai multe controale, copilul a fost diagnosticat cu sindromul Williams, o afecțiune genetică rară, caracterizată prin întârzieri în dezvoltare, dificultăți cognitive și anomalii cardiovasculare. „Nici idee nu aveam că există așa diagnoză… eram dezorientată total”, își amintește ea.

După diagnostic, în mariajul celor doi a apărut violența psihologică. Tânărul tată și-a îndreptat toată frustrarea spre ea. „Când a aflat că copilul are probleme, ferească Dumnezeu…” Soțul o învinuia constant pentru boala copilului, fără a-i oferi suport sau ajutor. Asta, chiar dacă mama soțului îi sugerase Liliei să facă avort în primele luni de sarcină, pentru că ar putea naște un copil „debil” (din rusă: idiot, nebun), întrucât ei ar avea asemenea cazuri în familie. 

Nevoită să facă față valului de învinuiri și neglijenței soțului, care o afectau emoțional într-o perioadă de extremă vulnerabilitate, Lilia a decis să divorțeze. „Am zis că băiatul e al meu, că n-are nici o treabă cu el și pur și simplu l-am alungat.”

După divorț, Lilia s-a concentrat pe creșterea fiului cu nevoi speciale, pentru care, la începutul anilor 2000, existau puține centre de suport în Moldova. Lilia a încercat să obțină o pensie alimentară de la tatăl băiatului, inclusiv prin instanță. Bărbatul declara ba că nu are un venit, ba că nu are capacitate de lucru, iar Lilia a renunțat să mai ceară ceva și a mizat doar pe ea.

„Mă omora psihologic”

La câțiva ani de la primul divorț, Lilia l-a cunoscut pe al doilea soț. Se întâmpla într-o perioadă când se simțea dezorientată, oscilând între responsabilitatea pentru un copil cu nevoi speciale și lipsa unui venit stabil. „El mi-a oferit niște atenție și eu m-am gândit că, uite, s-a găsit un suflet bun.” 

În a două căsnicie a născut o fată și un băiat. Al doilea soț se comporta bine cu copiii, spune Lilia, însă nu voia să muncească, cerea bani de la ea și îi cam plăcea băutura. „S-a purtat foarte ok și cu băiatul mai mare… [Problema] a fost mai degrabă relația noastră.” 

Într-o relație, spune femeia, există un punct în care ți se ridică o plapumă de pe ochi și conștientizezi ce se întâmplă. O întreb când s-a ridicat plapuma pentru ea. „Când îmi spunea că sunt un nimeni, că nu trebuiesc nimănui cu trei copii, că îi e rușine să iasă cu mine… Mă omora psihologic”, recunoaște femeia.

Toate aceste semne i-au dat de înțeles că relația lor trebuie să ia sfârșit. Bărbatul, însă, nu era de acord. „După ce i-am spus că divorțăm, m-a lovit pentru prima dată. Noroc de vecin că taman venea în ospeție, că era să mă stranguleze”, își amintește ea. 

Refuzul de a oferi divorțul

Pentru că nu voia să accepte divorțul, bărbatul a continuat s-o terorizeze. „Umbla noaptea pe la ferestre, le strica, îmi speria copiii, mă amenința. Eu mă temeam să stau la mine-n casă, tresăream la orice sunet”. Femeia și-a luat câini pe lângă gospodărie ca să se simtă mai în siguranță. 

Cel mai grav episod de agresiune s-a întâmplat chiar de ziua fiicei lor. „În mijlocul nopții mă trezesc de la senzația că cineva stă deasupra mea și se uită la mine. Eram cu copilul de un an în pat, deschid ochii și-l văd [pe fostul soț]. Omul a venit beat, chipurile să-și felicite fata. Am strigat de frică și el când m-o luat la bătut, țâșnea sângele… Iar frate-su stătea și privea…”, povestește Lilia cu încordare.

Femeia l-a denunțat a doua zi la poliție, iar agresorul a primit ordin de restricție. „După ce l-am alungat, venea soră-sa și mamă-sa și mă insultau. Acum am imunitate la chestiile astea, dar atunci mi se lăsau mâinile în jos.” După un an și jumătate în care agresorul nu accepta divorțul și se jura prin instanțe că o iubește și face moarte de om pentru ea, Liliei i-a reușit să se despartă legal de al doilea soț. 

Cum fiecare contribuie pentru schimbare

În acea perioadă, Lilia a mizat mult pe susținerea specialistelor de la Asociația Obștească „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” (FCPS), organizație din Criuleni care-și propune să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor cu dizabilități și să ofere suport femeilor și altor oameni în situații vulnerabile. După discuțiile cu ele, femeia și-a dat seama că are puterea să se opună agresorului. 

Nu era la prima interacțiune cu organizația. Victoria Secu, directoarea FCPS, i-a fost Liliei învățătoare în clasele primare. Fiind în același oraș, femeile au ținut legătura, iar Lilia știa de existența organizației. Atunci când fiul mai mare era bebeluș și Lilia avea nevoie de ajutor, l-a găsit anume aici. Specialistele au direcționat-o la centrele care oferă asistență calificată copiilor cu nevoi speciale. Spre bucuria Liliei, fiul ei a făcut primii pași când avea trei ani. De atunci, FCPS s-a statornicit în viața și inima ei. 

„Aici am făcut consiliere și mi-am pus un pic creierii la loc. Fetele mereu simțeau când ceva nu e bine și interveneau: «Lilia, ia vino încoace, ia povestește…»”. Centrul a ajutat-o și cu ceilalți copii și i-a oferit, la nevoie, asistență financiară. Cu timpul, Lilia s-a implicat în proiectele centrului – de la cele legate de violența domestică, la criza refugiaților din Ucraina. 

În 2024 Lilia a câștigat un grant din partea Coaliției Viață fără Violență. „Fetele de la FCPS m-au ajutat foarte mult în procesul de aplicare. Când am aflat că am luat grantul, nu mai puteam de bucurie. Am avut așa o experiență frumoasă!”, spune entuziasmată. 

Una din sursele de venit ale Liliei este epilarea cu ceară. Grantul i-a permis să predea meseria în mod gratuit la 10 femei în situații de risc, oferindu-le certificare la sfârșit. Proiectul a mai inclus asistență juridică și psihologică. „Mi-am dorit să le ofer încrederea că nu sunt singure și pot să câștige bănuții lor.”

Ce pot face femeile în situație de abuz

„Indirect, am fost mereu alături de Lilia”, spune Victoria Secu, care se află la cârma FCPS de 12 ani. „Lilia a fost invitată la multe ședințe de informare și activități, pentru că încercăm să le fim aproape femeilor în situații vulnerabile, din care parcă nu există ieșire, și să le informăm ce pot face, unde se pot adresa.” 

Pentru femeile în situații similare cu a Liliei, când abuzatorul le amenință sau refuză să divorțeze, este în primul rând important ca femeile să știe că acestea sunt doar tehnici de manipulare, spune Victoria Secu. „Femeile trebuie să fie conectate cu specialiști de profil – avocați, psihologi, care abordează individual fiecare situație și lucrează activ cu ele, ca să nu cedeze și să se întoarcă la abuzator”. 

Unele femei nu știu unde să ceară ajutor, de aceea organizațiile, autoritățile și alte instituții trebuie să conlucreze, direcționând femeia acolo unde va primi suportul potrivit pentru ea, spune Victoria. Totodată, beneficiarele pot susține alte femei, recomandându-le specialiștii care le-au ajutat pe ele. 

Ea subliniază că este important ca femeile să se informeze și singure: despre Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete, de exemplu, despre organizațiile localizate în zona lor care le pot ajuta în caz de abuz. „Contează și alfabetizarea digitală, ca femeile să știe cum să caute pe internet organizații care să le ofere sprijin”, adaugă ea.

Citat filosofic în loc de încheiere

De 7 ani, Lilia e într-o relație cu un bărbat mai tânăr. Îmi spune că nu e perfectă, dar s-a învățat să-și apere limitele și să nu pună la inimă. Au împreună o fetiță, pe care mi-o arată cu mândrie pe o fotografie. Galeria Liliei e plină cu pozele copiilor, cu cei patru câini sau de la numeroasele activități în care se implică. Broderie, artizanat, întâlniri cu femeile din comunitate, activități la Centrul de Justiție Socială „Echitate”…  

„Am zis că mă bag peste tot. Și o să îndemn toate femeile să fie puternice. Pentru că noi într-adevăr avem putere, dar nu umblăm la dânsa”, conchide femeia. 

Pe tricoul galben solar al Liliei, care mi-a sărit în ochi când ne-am întâlnit, stă un citat din Rumi, filosof sufist: „Life is balance of holding on and letting go” (în trad.: Viața e un echilibru dintre a ține și a lăsa lucrurile să plece). Pentru că mi-a tot atras privirea cât vorbeam, o întreb la sfârșit dacă știe ce e scris și-mi răspunde că nu. Îi traduc citatul și pe fața ei apare un zâmbet larg: „ia uite, nu știam, l-am câștigat la o activitate… Vezi, chiar nu-i întâmplător!”.

Acest material a fost elaborat în baza studiului „Dezvăluirea părții ascunse a aisberg-ului: Violența psihologică în România și Republica Moldova”, realizat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) cu scopul de a obține o perspectivă asupra nevoilor supraviețuitoarelor violenței psihologice: https://arcromania.ro/arc/documente/CercetareViolentaPsihologica.pdf

Text scris de Patricia Mihailă, jurnalistă

Datorită Fondului Ana le-am ajutat pe Maria și Victoria. Maria are 23 de ani și este mama Victoriei, o fetiță de 3 ani, diagnosticată cu atrofie musculară spinală, de cea mai gravă formă. Fetița nu-și poate menține postura și se deplasează într-un scaun rulant. Diagnosticul a venit când Victoria avea 4 luni. De atunci, abuzurile psihologice ale fostului soț al Mariei și ale familiei sale au devenit mult mai frecvente. 

Maria a divorțat și s-a mutat la Chișinău, în chirie, ca fetița să aibă acces terapie mai bună, necesară pentru ea. De trei ori pe săptămână, fetița are nevoie de sesiuni de kinetoterapie, care costă 350 lei per sesiune. Fetele se întrețin din alocația Victoriei, iar periodic, Maria lucrează la un magazin online de haine. Resursele lor oricum sunt insuficiente. O dată la 4 luni, Maria și Victoria merg cu trenul la București, unde fetița primește o doză de vaccin, denumit Spinraza. Vaccinul este vital pentru ea și ajută ca boala să stagneze.

„Mie toată lumea îmi zice că sunt puternică dar eu cred că nu am făcut nimic deosebit, visele mele încă stau pe foaie. Vreau tare să lucrez, să devin independentă financiar”, ne spune Maria când o întrebăm despre dorințele ei. 

Din Fondul Ana, ne-am asumat să le ajutăm pe fete pe termen mai lung. Le-am oferit 21.600 lei pentru tratamentele Victoriei. Pentru Maria, sprijinul tău înseamnă sesiuni de kinetoterapie pentru fetița ei, timp de 3 luni. Adică, jumătatea de an, ea nu va mai avea grija „de unde să găsească bani” pentru terapia esențială fetiței. Totodată, va avea posibilitatea să învețe o meserie, să devină mai sigură, mai puternică și mai încrezătoare în ziua de mâine. 

Donează pentru Fondul Ana. Fiecare donație, oricât de mică este pentru tine, ne ajută să oferim putere, încredere și speranță, femeilor care au ieșit din violență și se află în situație de criză.

Pe 26 martie, la Chișinău a avut loc premiera filmului documentar „4 suflete”. Filmul este o producție cinematografică realizată de cineaști din Moldova, cu sprijinul Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, prin Programul de Granturi Feministe. La premieră am adunat peste 120 de spectatori, uniți de dorința de a susține femeile care au avut curajul să-și împărtășească poveștile.

„4 suflete” este o mărturie cutremurătoare a patru femei – Iulia, Victoria, Ananda și Doy – care au supraviețuit violenței fizice, psihologice și sociale. Pentru prima dată, ele și-au deschis sufletele în fața unui public numeros, împărtășind experiențele lor dureroase, dar și puterea de a merge mai departe.

Impactul filmului a fost imediat și profund resimțit de spectatori. Tamara, una dintre spectatoare, a mărturisit: „Au fost multe momente emoționante în film care m-au pus pe gânduri. Cred că este genul de film care ar trebui să fie arătat inclusiv la televiziunile publice, ca mai multă lume să aibă acces la aceste povești.”

Diana Guja, jurnalistă și ambasadoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, a împărtășit o perspectivă similară: „Am cunoscut povești noi, povești pe care nu le știam, deși pe unele dintre protagoniste le cunosc dinainte. Asta m-a dus cu gândul, a câta oară, că femeile noastre ascund atâtea povești triste, de abuz și violență, de supraviețuire, de amintiri din copilărie amestecate cu durere și furie. A fost o confirmare că avem nevoie de mult mai multe spații, timp, ocazii să ne adunăm și să aflăm aceste povești. Asta ne va schimba atitudinea față de ce reprezintă violența.”

Trei dintre protagoniste: Iulia, Victoria și Doy

Aprecierea pentru abordarea artistică a documentarului a fost exprimată de fotografa Maria Bodrug: „Filmul mi s-a părut o inițiativă super reușită de a atrage atenția subiectului de violența domestică și de a încuraja discuțiile pe acest subiect. M-am simțit foarte emoționată de poveștile femeilor. Mi-a plăcut și că documentarul a avut o nuanță artistică, mi se pare așa cu mai mult impact și mai ușor de digerat.”

„4 suflete” nu este doar o colecție de povești tragice, ci și un manifest pentru speranță și curaj. Filmul explorează întrebarea esențială: ce rămâne după frică, violență și singurătate? Răspunsul se regăsește în puterea acestor femei de a-și reconstrui viețile, de a-și vindeca rănile și de a inspira alte victime să caute ajutor și să-și revendice dreptul la o viață demnă. Prin intermediul acestor patru povești, filmul oferă o voce celor care au fost reduse la tăcere și ne îndeamnă să acționăm pentru a crea o societate mai sigură și mai echitabilă pentru toți.

Visul Angelei de a avea o casă a devenit realitate! Datorită generozității a peste 410 oameni care au donat pentru Fondul Ana, gestionat de Coaliția Națională „Viața fără Violență”, Angela, învingătoare a violenței și mama a 6 copii are o casă. Acest vis a devenit posibil datorită donațiilor comunității noastre pe Patreon și prin donații online. Împreună am reușit să colectăm suma de 12.000 de euro, bani care au ajutat-o pe Angela și copiii ei să aibă primul lor cămin cald și primitor.  

Cum visul Angelei de a avea o casă a devenit realitate

Angela este o femeie de la Bălți, care încă din copilărie a trecut prin violență. La 20 de ani, în speranța unei vieți mai bune, a întâlnit un bărbat cu care a întemeiat o familie. Dar abuzurile au continuat, iar într-o zi, bărbatul a adus o altă femeie în casa unde locuiau cu cei 6 copii, dintre care unul diagnosticat cu leucemie. Atunci, Angela a decis să plece și s-a refugiat într-un centru de plasament din nordul țării, unde a locuit timp de doi ani. 

Vizita noastră la Angela a fost una emoționantă. În curtea casei, ne-au întâmpinat noii membri ai familiei: un cățel și o pisică, încă fără nume – procesul de alegere este dificil pentru copii. În casă era cald, cu multe zâmbete ale celor mici. Alisa și Ruslan, copii mai mari, își făceau lecțiile la masa din bucătărie. Cei mai mici, Iana, Dumitru și Ana – alergau în camera de alături unde-și păstrează zecile de jucării și o colecția de urși de pluș. Băiatul mijlociu, Nichita, era încă la școală.

Una dintre donatoarele noastre, Ecaterina, le-a oferit copiilor fructe, dulciuri și câte un cadou special, ales cu grijă în funcție de talentele și pasiunile lor. Ruslan, care este pasionat de IT și merge la un curs gratuit de IT, a primit cărți despre informatică, Alisa – o carte despre actorie, pasiunea ei mare, Dumitru a primit mănuși de box, iar Ana, Iana și Nichita au primit seturi de desen și jocuri de masă, care le-au completat colecția. Cadourile au venit exact la momentul potrivit, pentru că cei mici sărbătoreau prima lor zi de școală într-o nouă instituție, mai aproape casă.  

„Când știi că e casa ta, vrei mai repede să te întorci acasă…” 

Familia s-a mutat acasă de curând, dar viața lor s-a schimbat deja considerabil. „Copiii se simt mult mai liniștiți aici, au toată libertatea și nu sunt restrânși în pereții unui centru de plasament. Angajatele de la Centru se purtau foarte bine cu noi, dar acum ei înțeleg că sunt acasă și au toată libertatea să alerge dintr-o cameră în alta, să se joace oricând vor ori să-și cheme prietenii din vecinătate”, povestește Angela. 

Deși încă se acomodează cu noua viață, Angela este fericită că cei mici au în sfârșit un loc unde se simt în siguranță. „Mie încă nu-mi vine să cred că sunt acasă, că nimeni nu va da buzna și-mi va spune că trebuie să plec, să caut altceva. Când îmi dau seama că totuși e casa mea, vreau mai repede acasă dacă sunt undeva plecată…”, spune Angela, care pentru prima dată înțelege sentimentul de acasă. Copiii abia așteaptă să vină vara, când curtea lor se va înverzi și vor avea propria lor curte, unde să-și creeze amintirile din copilărie. Gospodăria lor prinde tot mai mult contur și învață să-și divizeze responsabilitățile. Pe rând au grijă de rațe, găini, câine, pisică și hamsteri, aduc lemne de foc, spală vesela și fac curat în casă – treptat învață că acest loc este acasă.

Nevoile familiei rămân mari 

Viața lor s-a îmbunătățit considerabil în câteva luni, însă nevoile familiei rămân mari. Angela lucrează temporar, dar visează la un loc de muncă stabil, care să le asigure copiilor un viitor mai bun. Își dorește o mașină de spălat și să-și renoveze bucătăria, dar este încrezătoare că, va reuși în timp. Datorită nouă, a întregii comunități, 6 copiii adorm seara în patul lor, se simt iubiți și mai protejați de abuzuri, iar mama lor, o femeie care a trecut prin violență, are mai multă încredere și curaj în ziua de mâine.

De ce susținerea comunității contează?

Lipsa unui loc sigur pentru ele și pentru copiii lor, este unul dintre principalii factori care împiedică o femeie să iasă dintr-o relație violentă, potrivit studiului pe care l-am făcut despre factorii care descurajează sau încurajează femeile să iasă din abuz. Angela este o dovadă a faptului că, femeile care trec prin violență au nevoie de o comunitate alături pentru a ieși din abuz. Ajută-ne să sprijinim mai multe femei să-și recapete încrederea în ziua de mâine. Donează pentru Fondul Ana online ori pe Patreon. Fiecare sumă, pe care alegi să o donezi, oricât de mică, este un pas major pentru siguranța unei femei care a trecut prin violență. 

„Am fost victima violenței psihologice, verbale și chiar fizice, iar în momentul în care am decis să plec, am devenit victima violenței fizice și sexuale care se întâmpla în fața copiilor minori. Poliția nu a întreprins măsuri din cauza lipsei dovezilor. Acum sunt victima amenințărilor că mi se vor lua copiii.” – această istorie este din cercetarea pe care am realizat-o anul trecut – „Factorii care descurajează sau încurajează femeile să iasă din abuz” și este comună pentru majoritatea femeilor care vor să iasă din relații violente. Ce să faci dacă partenerul te amenință că îți va lua copilul, citește în continuare.

De ce se întâmplă?

Amenințările partenerului abuziv că îți va lua copilul sunt o formă de abuz emoțional, folosită pentru a menține controlul și a induce frică. Acestea au scopul de a induce neputință și disperare, ca victima să se simtă prinsă și incapabilă să acționeze. De ce se întâmplă?

• Agresorul știe că legătura dintre mamă și copil este una puternică și folosește această vulnerabilitate pentru a o controla.
• Agresorul vrea ca pe victimă să se fie constant în alertă, iar amenințările o pot forța să ia decizii împotriva voinței sale, cum ar fi să rămână în relația abuzivă.
• Agresorul folosește amenințările pentru a izola femeia de familia și prietenii ei, ca să nu poată cere ajutor.
• Agresorul vrea să-i provoace femeii sentimentele de rușine sau vină și percepția că ceilalți o vor judeca că nu poate să-și protejeze copiii.
• Agresorul poate folosi copiii ca monedă de schimb: poate spune că va renunța la amenințări dacă femeia va face ceea ce vrea el.

Iată câțiva pași pe care îi poți lua pentru a te proteja pe tine și copilul tău:

1. Asigură-te că ești în siguranță:

• Dacă te simți în pericol imediat, sună la 112.
• Dacă poți, mergi temporar la prieteni, rude sau un centru de adăpost pentru a fi în siguranță.

2. Documentează abuzul:

• Notează fiecare incident: data, ora și detaliile amenințărilor.
• Păstrează orice mesaje text sau alte dovezi ale abuzului.
• Încearcă să înregistrezi video abuzul.

3. Caută sprijin:

• În Coaliția Națională „Viața fără Violență” sunt 22 de organizații pentru femei și copii care oferă gratuit și profesionist asistență juridică, psihologică și adăpost.
• Adresează-te la un psiholog pentru a dezvolta strategii de gestionare a situației.
• Consultă un avocat despre instrumentele legale pe care le poți utiliza.
• Vorbește cu o persoană apropiată și de încredere despre ceea ce treci.

Unde poți primi ajutor?

• Cea mai apropiată organizație care oferă asistență
• 08008 8008 – Telefonul de Încredere pentru Femei
• 08008 0000 – Consiliere juridică oferită de Centrul de Drept al Femeilor
• 060 859 988 – Centrul de Justiție Familială
• Agențiile Teritoriale de Asistență Socială.

Reține: scopul acestor amenințări este să te destabilizeze, să te facă să te îndoiești de decizia, pe care ai luat-o pentru protecția ta și a copiilor. Este o formă de manipulare pentru a rămâne captivă în violență. Însă, tu nu ești singură. Există o rețea de sprijin extinsă, gata să te ajute gratuit și necondiționat și să te ghideze spre siguranță și independență. Nu lăsa frica să te copleșească. Curajul tău de a acționa este primul pas spre o viață mai bună.

Fondul Ana este un program de granturi de urgență pentru fete și femei care au trecut prin violență sau se află în situație de criză. Fondul este gestionat de Coaliția Națională „Viața fără Violență”. 

De ce se numește Fondul Ana? 

Încă din 2017 avem în Coaliție un program de sprijin de urgență, prin care am ajutat zeci de fete și femei. În această perioadă am oferit sprijin de peste 2 milioane de lei. Din 2024, programul se numește Fondul Ana și este inspirat din literatura română. Numele Ana este asociat cu eroinele care au suferit din cauza nedreptăților și violenței. La ani distanță, femeile încă se confruntă cu acestea – drepturile lor nu sunt respectate, trec prin abuz și sunt impuse să plece din casele lor ca să-și salveze viațalor și a copiilor. 

Cum ajutăm? 

Statisticile spun că 3 din 4 femei din Moldova trec printr-o formă de violență. Drumul unei femei care iese dintr-o relație violentă este de cele mai multe ori complicat, iar sprijinul oferit de organizații și de instituțiile statului, este doar primul pas în procesul lor de vindecare. Mai departe rămân singure, însă noi, prin Fondul Ana suntem acolo pentru ele. Le oferim bani pentru achitarea chiriei, pentru studii, pentru reabilitare medicală sau pentru alte nevoi de bază. Pentru 4 femei am cumpărat case, unde să-și reconstruiască viața în siguranță. 

Până în 2025, resursele Fondului Ana erau asigurate de donatori internaționali. Acum, depindem de generozitatea comunității noastre care donează pe site-ul nostru și Patreon, ca Fondul să existe și să ajute cât mai multe femei. În 2024, am ajutat 10 femei – 2 fete care au născut în urma unui abuz sexual, 8 femei supraviețuitoare ale violenței care aveau nevoie de reabilitare îndelungată, inclusiv 2 care au trecut prin intervenții medicale repetate. Doar pentru atât am avut resurse, însă nevoile femeilor supraviețuitoare sunt mari și urgente. 

În 2025, vrem să oferim sprijin pentru cel puțin 30 de fete și femei. Cum poți să ajuți? 

Cu fiecare donație – lunară sau unică, ajuți o femeie să-și reconstruiască viața și să își găsească puterea de a merge mai departe. Pentru o femeie care vrea să iasă din violență, tu poți face diferența între speranță și disperare, între siguranță și pericol. Donează online pentru Fond ori pe Patreon.

Oricare donație, cât de mică pentru tine, este foarte valoroasă pentru o femeie rămasă singură cu 2-3 copii. 50 de lei moldovenești, donați lunar, pot însemna pentru tine o cafea în oraș, iar pentru o femeie aflată în situație de criză, înseamnă un coș cu produse alimentare de bază ori produse de igienă pentru ea și copii. Donațiile lunare pentru Fond ne ajută să adunăm constant bani pentru asistență complexă, case ori alte nevoi ale femeilor și copiilor. Ajută-ne să sprijinim mai multe femei să-și reconstruiască viața fără violență și frică. 

Noi, organizațiile și susținătorii drepturilor reproductive semnatari ai prezentei declarații, ne exprimăm profunda îngrijorare și dezacordul față de ordinul emis de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova în data de 23 ianuarie 2025, prin care a fost interzis avortul medicamentos prin telemedicină, eliminând astfel o opțiune modernă și dovedit sigură de îngrijire a sănătății reproductive.  

Prin ordinul menționat, serviciul de avort medicamentos la distanță a fost anulat, sub pretextul „lipsei unui cadru normativ privind serviciile de telemedicină în țară”. Cu toate acestea, Standardul privind întreruperea sarcinii în condiții de siguranță, aprobat de Consiliul de Experți al aceluiași minister la 03.07.2020 (proces-verbal nr. 2), stabilește în Capitolul IV că, până la 12 săptămâni de amenoree, se poate recurge la avortul medicamentos la domiciliu, sub supravegherea unui prestator de servicii prin telemedicină (pct. 1.5). Documentul recunoaște această metodă ca fiind la fel de sigură și eficientă ca intervenția față în față, inclusiv fără necesitatea unei ecografii sau a unui examen vaginal pre-avort, dacă pacienta este eligibilă medical. 

Doar în 2023, Republica Moldova a înregistrat 7.277 de avorturi, dintre care 1.462 prin metoda medicamentoasă inclusiv prin telemedicină, suprimarea posibilității de a efectua avortul medicamentos la distanță generează un vid periculos pentru multe paciente. Femeile care nu își permit deplasări repetate la unitățile sanitare ori locuiesc în zone fără acces ușor la servicii medicale, precum și cele afectate de factori sociali sensibili (stigmat, lipsă de suport din partea partenerului sau teama de reacțiile familiei), ar avea nevoie de consulturi rapide și discrete. Limitarea acestei opțiuni le poate împinge spre metode nesigure sau spre amânarea procedurii, crescând riscul unor complicații grave. 

Petiția anti-avort, semnată de un număr redus de persoane, nu justifică o interdicție cu impact național. Decizia de a interzice telemedicina pentru avortul medicamentos a apărut ca urmare a unei petiții anti-avort semnată de doar 18 persoane, ceea ce nu reprezintă o masă critică suficientă pentru o problemă de sănătate publică atât de amplă. În pofida numărului mic de semnatari, autoritățile au reacționat printr-un act administrativ care afectează dreptul la sănătate reproductivă al tuturor femeilor, inclusiv pe cel al adolescentelor și grupurilor vulnerabile. Producerea unui impact național masiv pe baza unei opinii foarte restrânse pune sub semnul întrebării justețea și fundamentarea științifică a unei asemenea decizii. Argumentele autorilor petiției, care sugerează că țara ar deveni un “tele-abator” sau care invocă o criză demografică, eludează complet realitatea clinică, socială și economică a femeilor care se confruntă cu o sarcină nedorită și necesită îngrijire medicală adecvată. 

Lipsa telemedicinei contrazice recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și dăunează sănătății publice. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a subliniat în repetate rânduri, inclusiv în documentele recente, că avortul medicamentos efectuat până la 9 sau 10 săptămâni, cu monitorizare și consult la distanță, este la fel de sigur și eficient ca avortul medicamentos realizat în prezența fizică a unui medic.[1] Rata ridicată de succes, de peste 90-95%, și rata minimă de complicații, care rar depășește 1%, oferă încredere atât personalului medical, cât și pacientelor că această abordare este validă. Eliminarea telemedicinei impune noi bariere, mai ales în zonele rurale, unde accesul la servicii de sănătate reproductive este deja limitat, dar și în contexte de criză (pandemii ori dezastre naturale) care pot obliga clinicile să funcționeze cu resurse restrânse. Blocarea avortului medicamentos prin metode moderne crește probabilitatea de a se recurge la soluții informale, neverificate, care pot duce la hemoragii severe, infecții și complicații medicale care să pună viața în pericol.[2] 

Interdicția subminează exemplele internaționale de bune practici și standardele europene. În cadrul Uniunii Europene, libera circulație a serviciilor a inclus treptat și acceptarea consulturilor medicale online, iar avortul medicamentos prin telemedicină este considerat o variantă optimă pentru femeile care se află la distanță de unitățile sanitare specializate ori care preferă intimitatea propriului cămin.[3] State precum Franța și Marea Britanie au inclus în legislație, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, posibilitatea de a efectua proceduri la domiciliu, cu consiliere la distanță și trimiterea medicamentelor prin poștă ori ridicarea lor din farmacii. Aceste țări au documentat o rată minimă de complicații și un grad foarte mare de satisfacție în rândul pacientelor.[4] În plus, au demonstrat că, prin telemedicină, costurile asociate avortului scad, iar supraîncărcarea clinicilor se reduce, permițând utilizarea mai eficientă a resurselor medicale. 

Exemple de state care practică telemedicina pentru avort și reglementarea. În Franța, avortul medicamentos prin telemedicină este permis până la 9 săptămâni de gestație și reglementat prin ghiduri emise de autoritățile sanitare, care prevăd consult online și eliberarea rețetei pe baza unei evaluări medicale realizate la distanță.[5] În Regatul Unit, sistemul medical a introdus telemedicina pentru avort în timpul pandemiei, iar în prezent, femeile pot solicita consiliere la distanță și pot primi acasă medicamentele necesare, în limita a 10 săptămâni de sarcină.[6] În Statele Unite, fiecare stat are propriul cadru legal, însă începând cu 2020 mai multe jurisdicții au extins posibilitatea avortului medicamentos prin teleconsult, recunoscând eficiența și siguranța acestuia, mai ales în zonele rurale unde accesul la clinici este dificil.[7] În Suedia, telemedicina pentru avort este inclusă în serviciile oferite de sistemul public de sănătate, iar medicii pot prescrie pilulele în urma unei evaluări telefonice sau prin video.[8] În Austria, o instanță a recunoscut contribuția telemedicinei la sănătatea femeilor, declarând că organizațiile care oferă consiliere și trimitere de medicamente acționează în sprijinul drepturilor reproductive și salvează vieți.[9] 

Cercetările din Germania și SUA arată că telemedicina răspunde nevoilor de confidențialitate și protejează dreptul la autonomie. În Germania, un studiu cuprinzând 1090 de cazuri de avort medicamentos prin telemedicină a evidențiat că femeile valorizează în mod deosebit confidențialitatea și discreția, considerând că stigmatul social și presiunile exterioare pot fi diminuate când întreaga procedură se desfășoară la distanță.[10] Multe tinere și imigrante fără acte au afirmat că telemedicina reprezintă unica lor opțiune viabilă pentru a finaliza întreruperea sarcinii fără a intra în contact direct cu instituțiile medicale, unde se tem să nu fie judecate sau raportate la autorități. În Statele Unite, apariția restricțiilor severe după decizia Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization a consolidat practica avortului prin telemedicină, deoarece a crescut numărul persoanelor care solicită consiliere la distanță și livrarea medicamentelor prin corespondență.[11] Această experiență confirmă că, ori de câte ori accesul la servicii de avort este restrâns, telemedicina devine un instrument vital de protejare a dreptului femeilor de a-și controla propriul corp. 

Practici și date din Republica Moldova evidențiază eficiența și acceptabilitatea serviciilor de avort prin telemedicină. Studiile efectuate în Republica Moldova, mai ales proiectul pilot coordonat de Centrul de Instruire în Sănătatea Reproductivă, au arătat rezultate concludente: peste 97% din intervențiile medicamentoase la distanță au fost finalizate cu succes, iar majoritatea participantelor au declarat un nivel ridicat de satisfacție.[12] Principala motivație a fost comoditatea, urmată de dorința de confidențialitate și reducerea costurilor asociate cu transportul și eventualele zile de concediu medical. Integrarea telemedicinei în Standardul privind întreruperea sarcinii în condiții de siguranță a constituit un pas important spre modernizarea asistenței reproductive și a reprezentat o oportunitate crucială pentru femeile care nu puteau ajunge la clinici sau care preferau sprijinul medical online. 

Interzicerea telemedicinei contravine legislației naționale și angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova. Legea nr. 185-XV din 24 mai 2001 garantează libertatea persoanelor de a decide cu privire la reproducere și obligă statul să nu intervină abuziv în exercitarea acestui drept.[13] Interdicția bruscă a avortului medicamentos prin telemedicină încalcă nu doar spiritul acestei legi, ci și multiple convenții internaționale: Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare față de Femei (CEDAW) și Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale cer statelor să asigure servicii medicale nediscriminatorii, accesibile și bazate pe dovezi.[14] Prin suprimarea unei metode validate științific, Republica Moldova riscă să se confrunte cu un val de cazuri de avort riscant și să agraveze inegalitățile deja existente între mediul urban și cel rural, ori între categoriile sociale privilegiate și cele fără mijloace financiare. 

Eliminarea telemedicinei în avort alimentează inegalitățile și stigmatul pentru femeile vulnerabile. Femeile din zonele rurale, cu venituri reduse, cele care se confruntă cu dizabilități ori adolescentele care nu pot discuta deschis cu familia sunt primele lovite de consecințele interzicerii telemedicinei. Aceste persoane se bazau pe consultul la distanță pentru a beneficia de un serviciu esențial, fără deplasări obositoare sau expunere la un mediu ostil. În lipsa telemedicinei, crește probabilitatea ca unele femei să recurgă la practici clandestine și să nu mai intre în contact cu un specialist, fapt care le pune viața și sănătatea în pericol, dar și intensifică stigmatizarea. Prin subminarea acestei opțiuni, se perpetuează discriminarea, deoarece femeile cu posibilități materiale își pot permite să plece în străinătate ori să apeleze la clinici private, pe când celelalte sunt condamnate să rămână în sfera metodelor nesigure. 

Un pas înapoi pentru drepturile reproductive care trebuie remediat urgent. Renunțarea la telemedicina pentru avortul medicamentos reprezintă un eșec al politicilor de sănătate reproductive și o involuție față de progresele făcute în asigurarea dreptului femeilor la autonomie și siguranță medicală. Intervențiile de acest fel, fără o bază științifică robustă, lasă spațiu amplu pentru creșterea riscurilor și accentuarea inechităților sociale. Cerem Ministerului Sănătății să revoce de îndată Ordinul nr. 45 și să revină la cadrul legislativ care permite avortul medicamentos la distanță, în conformitate cu standardele OMS și cu exemplele pozitive din alte state europene și americane. Doar printr-o abordare rațională, progresistă și centrată pe drepturile omului, Republica Moldova poate oferi o șansă reală femeilor care au nevoie de sprijinul unui sistem medical modern și empatic. 

Solicităm revocarea Ordinului și reluarea consultărilor publice pentru o reglementare bazată pe dovezi științifice. Decizia care interzice avortul medicamentos prin telemedicină trebuie anulată în regim de urgență, urmând apoi un proces de consultare largă cu societatea civilă, organizațiile medicale și experții internaționali. În lumina datelor internaționale și a propriilor studii realizate în Republica Moldova, trebuie elaborat un cadru normativ solid și coerent, care să asigure că serviciile de avort rămân accesibile, sigure și nediscriminatorii. Politicile publice în domeniul sănătății reproductive nu pot fi fundamentate pe mituri, prejudecăți sau opinii izolate, ci pe recomandările OMS și pe rezultatele clare ale cercetărilor medicale desfășurate la nivel global și local. 

Cristina, mamă a trei copii de 14, 7 și 3 ani, a primit un ajutor de 5.000 de lei din Fondul Ana. Această sumă, strânsă prin donațiile de pe site-ul nostru și Patreon, o va ajuta să-și achite facturile.

Femeia este o învingătoare a violenței, după ce s-a separat de fostul soț, cu care a trăit mai mult de jumătate de viață și se considera fericită. Însă lucrurile s-au schimbat după nașterea celui de-al treilea copil, când bărbatul a devenit violent fizic și psihologic. „El mă înjosea atât de tare că eu m-am pierdut pe mine, nu înțelegeam cine sunt și credeam că doar el are dreptate. Când copiii dormeau şi el mă bătea, încercam să nu strig, ca să nu-i trezesc. Simțeam cum mi se duce pământul de sub picioare și nu mai înțelegeam cum și de ce să trăiesc”, povestește Cristina. 

Următoarele 3 alineate conțin detalii despre violență

O supraviețuitoare a violenței fizice, psihologice și economice

Bărbatul a avut două tentative de omor asupra Cristinei. În una din situații a salvat-o fetița ei, care a mers să o anunțe pe bunica, că mama are nevoie de ajutor. Despre abuzurile pe care le trăia Cristina știau vecinii, care anunțau frecvent poliția, mama și rudele cele mai apropiate, care o încurajau să se separe. „Speram că se va schimba. Doar după divorț am înțeles că așa oameni nu se schimbă niciodată” spune femeia.

Citește și: Factorii care descurajează femeile să iasă din relații violente

Ultimul abuz s-a întâmplat când cel mai mic copil avea puțin peste un an. Fostul soț i-a fracturat nasul și o coastă din cutia toracică, a încuiat-o în casă, cu 3 copii mici, și a plecat. „Medicii spuneau că este o minune că am supraviețuit. Lovitura în torace a fost foarte puternică.” Pentru ea au urmat luni de recuperare medicală. Atunci a primit sprijin psihologic de la colegele noastre de la RCTV Memoria și asistență juridică garantată de stat. Fostul soț a fost condamnat la închisoare. Instanța a calificat loviturile ca fiind „vătămări corporale ușoare”.

Acum, Cristina muncește și depune mari eforturi pentru copiii ei, însă cheltuielile pentru chirie, utilități și nevoile copiilor sunt copleșitoare pentru ea. Cu toate acestea, femeia spune că este împlinită: „mi-am găsit liniștea sufletească și nu-mi mai este frică să vin acasă”. 

Cum poți ajuta

Ajută și alte femei care au trecut prin violență să-și obțină liniștea și siguranța. Donează pentru Fondul Ana și oferă-le o șansă la o viață mai bună, fără frică și violență!

În 2024 am ajutat financiar cel puțin 10 femei care au ieșit dintr-o relație violentă. Doar pentru atât am avut bani. În 2025 vrem să triplăm această cifră. Ajută-ne să atingem acest obiectiv. Donează și ajută mai multe femei să își reconstruiască viața 

Am reușit! Datorită generozității a 410 oameni, am adunat suma necesară pentru casa Angelei și a celor 6 copii ai ei. Timp de o lună și jumătate am reușit să colectăm 22.000 euro în Fondul Ana. Împreună nu le-am oferit doar o casă acestor, ci o speranță și un loc mai bun, unde va reîncepe viața lor și își vom construi primele amintiri frumoase din copilărie. Mulțumim!

Cum vor fi distribuiți banii?

12.000 de euro vor merge pentru casa Angelei, iar restul – cele 10.000 de euro rămase – vor intra în Fondul Ana. Prin acest Fond acordăm sprijin femeilor care au trecut prin violență. De exemplu, achităm intervenții chirurgicale și de reabilitare, cursuri și chirii. Totodată, le oferim bani femeilor, ca să poată să iasă din violență și să trăiască libere de frică. 

Dar nevoile femeilor și copiilor care au trecut prin violență sunt încă mari…

În 2024, am ajutat peste 10 femei, datorită donațiilor lunare care vin de la Patroni și cărora suntem tare-tare recunoscători. Am oferit sprijin pentru 2 fete care au născut în urma abuzurilor sexuale, 8 femei supraviețuitoare ale violenței care aveau nevoie de reabilitare îndelungată, inclusiv 2 care au trecut prin intervenții medicale repetate. Doar pentru atât am avut bani.

În 2025 vrem să triplăm numărul femeilor ajutate. Din decembrie până acum, avem deja 3 solicitări pentru a ajuta – de la o tânără mamă, care are un copil cu dizabilități, de la o femeie care are nevoie de asistență psihiatrică și de la mama a trei copii, pe care o vom ajuta pentru învăța o meserie. Nevoile femeilor și a copiilor, care au trecut prin violență, sunt mari, dar pentru prima dată de la existența Fondului Ana, știm că nu suntem singure. Cel puțin 410 oameni sunt alături de noi, iar asta este mult mai mult decât ne putem imagina.

Cum ne poți ajuta?

Avem opțiunea de donație lunară pe site și pe Patreon, disponibile oriunde în lume. Pe ambele platforme, donațiile încep de la 50 de lei moldovenești – o cafea or, niște produse alimentare pentru o femeie supraviețuitoare.

Donează și ajută mai multe femei să își reconstruiască viața

Prezenta luare de poziție este formulată din numele Coaliției Naționale „Viața fără Violență” și Platformei pentru Egalitate de Gen, și vizează proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (privind migrarea autorităților administrative centrale) (21/CS/2025 în partea ce vizează intenția de trecere a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) din subordinea Guvernului Republicii Moldova în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

Reținem printre argumentele prezentate de autorul proiectului, Cancelaria de Stat, faptul că trecerea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) în subordinea MMPS, actor principal în elaborarea politicilor de protecție socială, ar îmbunătăți coordonarea dintre ANPCV și politicile generale de protecție socială și ar integra victimele violenței în programele sociale existente. Considerăm, însă, că prin această trecere s-ar înrăutăți coordonarea interinstituțională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și violenței împotriva femeilor, deoarece Agenția și-ar îngusta competențele doar pe domeniul protecției sociale, pierzând viziunea amplă și transversală necesară.

De subliniat că proiectul de lege vizat este elaborat și se întemeiază pe concluziile reflectate în Raportul SIGMA din 2023. Cu toate acestea, este important de menționat că Raportul SIGMA din 2023 a fost realizat înainte de instituirea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) prin Hotărârea Guvernului nr. 926/2023. În consecință, includerea ANPCV în proiectul de lege actual, bazată pe concluziile acestui raport, este eronată. Evaluarea administrației publice centrale din Republica Moldova, menționată în raport, nu putea analiza sau fundamenta poziția unei entități care nu era constituită la momentul realizării studiului. Astfel, argumentele susținute în Nota de fundamentare a proiectului de lege în ceea ce privește ANPCV nu sunt aplicabile și contravin logicii fundamentării pe concluziile și recomandările Raportului SIGMA.

Propunerea de transfer al ANPCV sub autoritatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) este justificată în Nota de fundamentare prin ideea de a fortifica coordonarea dintre agenție și politicile de protecție socială, facilitând integrarea victimelor violenței în programele sociale existente, precum sprijinul pentru familii, reintegrarea socială, formarea profesională și accesul la servicii sociale. Cu toate acestea, ANPCV a fost creată pentru a coordona activitatea interinstituțională în domeniul prevenirii și combaterii violenței, având un mandat care depășește sfera politicilor sociale. Mai mult, prin HG nr.449/2024, pe lângă ANPCV, a fost constituit Consiliul național coordonator în domeniul prevenirii și combaterii violenței, care include și reprezentanți MMPS, asigurând deja o platformă de cooperare interministerială.

Totodată considerăm că ar avea sens transmiterea funcţiei de dezvoltare politicilor în domeniu prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie de la MMPS către ANPCV, ce va contribui la eliminarea fragmentării şi dublării competențelor autorităților date şi îmbunătățirea coordonării în domeniul de activitate a ANPCV.

Schimbarea statutului ANPCV va prejudicia mecanismul de coordonare interinstituțională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familiei și violenței împotriva femeilor. Pentru implementarea efectivă a Convenției de la Istanbul, ratificată de Republica Moldova la 14.10.2021,care la art. 10 prevede că „Statele Părți pot înființa unul sau mai multe organisme oficiale, responsabile de coordonarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și a măsurilor de prevenire și combatere a tuturor formelor de violență acoperite de Convenție.” Întrucât violența împotriva femeilor și violența în familie presupune intervenția mai multor sectoare (social, ordine publică, justiție, sănătate ș.a.), Agenția trebuie să rămână pe o poziție care să-i permită coordonarea multisectorială și accesul la toate ministerele relevante. Considerăm însă că, prin acest transfer, va fi afectată negativ coordonarea interinstituțională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și a violenței împotriva femeilor. ANPCV își va îngusta competențele doar la domeniul protecției sociale, în defavoarea unei abordări integrate, care să includă și alte domenii precum securitatea, sănătatea, justiția și ordinea publică.

Neasigurarea unei coordonări multisectoriale contravine Convenției de la Istanbul. Convenția de la Istanbul, ratificată de Republica Moldova la 14.10.2021, stabilește la art. 10 că: „Statele Părți pot înființa unul sau mai multe organisme oficiale, responsabile de coordonarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și a măsurilor de prevenire și combatere a tuturor formelor de violență acoperite de Convenție.” Acest articol evidențiază necesitatea existenței unei autorități cu mandat larg, capabile să asigure coordonarea pe întregul spectru al violenței împotriva femeilor, nu doar în sfera protecției sociale. În prezent, ANPCV îndeplinește exact acele funcții primordiale – coordonare, monitorizare, evaluare și raportare – conform Legii nr. 45/2007 (art. 7 alin. (2¹)). În cazul în care ANPCV ar fi plasată sub Ministerul Muncii și Protecției Sociale, capacitatea de a coordona și supraveghea activitatea tuturor instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea violenței ar fi grav afectată. Mandatul Agenției s-ar restrânge la asistența și protecția socială, neglijând componente precum sectorul judiciar, securitatea, educația și alte domenii esențiale. În consecință, s-ar încălca însuși principiul viziunii multisectoriale cerut de Convenția de la Istanbul.

Subordonarea exclusivă la un minister subminează competențele de monitorizare, evaluare și raportare, iar structura deja validată prin dezbateri publice garantează o abordare coerentă. În contextul implementării Convenției de la Istanbul, este esențial ca instituția națională responsabilă să dețină atribuții cuprinzătoare de monitorizare, evaluare și raportare a progreselor în prevenirea și combaterea violenței. Conform art. 7 alin.(2¹) din Legea nr.45/2007, ANPCV îndeplinește deja aceste funcții, supraveghind eficiența politicilor și acțiunilor din domeniu la nivel național. Dacă Agenția ar fi plasată integral sub tutela Ministerului Muncii și Protecției Sociale, capacitatea sa de a evalua inclusiv politicile elaborate de acest minister și de a le corela cu intervențiile altor instituții (Justiție, Afaceri Interne, Educație etc.) ar fi sever restrânsă. Astfel, s-ar pierde viziunea transversală, vitală pentru menținerea unei strategii naționale coerente și pentru tragerea la răspundere a tuturor actorilor implicați. 

Modelul actual  de organizare al Agenției, cercetat și dezbătut public în 2023, a stabilit că subordonarea Guvernului este cea mai adecvată modalitate de consolidare a capacităților de interacțiune pe verticală și orizontală, la nivel central și local, precum și a cooperării între ministere și alte autorități, în conformitate cu art. 7 alin. (2) din Convenția de la Istanbul. Această organizare conferă o perspectivă orientată spre drepturile victimelor și garantează un sistem eficient de monitorizare a măsurilor de protecție.

Menținerea ANPCV sub Guvern garantează o abordare specializată și autonomă. Beneficiile modelului actual rezidă în funcționarea ANPCV ca structură administrativă centrală autonomă, cu atribuții de elaborare, coordonare a implementării, monitorizare și evaluare a activităților în domeniul combaterii violenței. Fiind în subordinea nemijlocită a Guvernului, Agenția se bucură de un statut comparabil cu al unui minister de ramură, ceea ce îi oferă atât autoritate, cât și flexibilitate în luarea deciziilor și negocierea resurselor.
Prin transferul la MMPS, rolul strategic al ANPCV ar fi redus semnificativ, Agenția devenind una dintre numeroasele structuri sectoriale ale ministerului și pierzând acel caracter transversal necesar pentru coordonarea eficientă în multiple domenii (securitate, justiție, educație, sănătate etc.).

Lecțiile din perioada 2009–2023 confirmă nevoia unei agenții independente. Crearea ANPCV în 2024 s-a fundamentat pe experiența nefericită din intervalul 2009–2023, când Ministerul Muncii și Protecției Sociale era autoritatea principală în gestionarea politicilor privind violența în familie. Rezultatele au fost, din păcate, fragmentare:

• Colectarea datelor statistice administrative a rămas neuniformă;
• Politicile nu au fost coordonate suficient între diferitele autorități centrale;
• Consiliul coordonator interministerial nu a reușit să ofere un răspuns integrat.
  

Instituirea ANPCV a remediat aceste deficiențe printr-o coordonare mai strictă și o monitorizare mai eficientă, asigurându-se că informațiile sunt centralizate și că politicile se implementează într-o manieră coerentă.

Reforma administrativă nu justifică subordonarea la MMPS. Deși raționalizarea structurii administrației publice și eficientizarea sistemului reprezintă obiective legitime, considerăm că trecerea ANPCV la MMPS este nejustificată și neîntemeiată. Un asemenea transfer ar compromite eficiența măsurilor de prevenire și combatere a violenței, anulând progresul obținut prin adoptarea unui mecanism autonom, pe deplin adaptat cerințelor Convenției de la Istanbul. În loc să susțină reforma, o astfel de reorganizare ar putea genera blocaje și incoerențe în implementarea politicilor.

Îndepărtarea de practica internațională și recomandările GREVIO. Menținerea ANPCV în subordinea Guvernului reflectă practica internațională și se aliniază recomandărilor GREVIO, potrivit cărora statele sunt încurajate să dezvolte platforme specializate robuste, cu rol de coordonare cuprinzătoare și direcționată a politicilor și intervențiilor în domeniul violenței. În schimb, subordonarea la un singur minister ar atenua transversalitatea atât de necesară pentru un răspuns sistemic, existând și riscul subordonării priorităților de combatere a violenței unor obiective ministeriale mai extinse.

Diminuarea eficienței comunicării cu alte ministere și instituții-cheie. Unul dintre riscurile majore ale trecerii ANPCV sub MMPS constă în slăbirea colaborării cu ministere precum MAI, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății ș.a. Atâta timp cât se află în subordinea Guvernului, ANPCV beneficiază de acces direct la mecanismele interministeriale și poate obține mai rapid sprijin logistic și resurse. Prin includerea în structura MMPS, cooperarea devine mai dificilă, ceea ce ar putea afecta rapiditatea și coerența intervențiilor instituționale în situații de violență.

Scăderea vizibilității și autorității ANPCV în raport cu partenerii internaționali. Statutul ANPCV de entitate guvernamentală autonomă îi conferă o vizibilitate și o autoritate sporite în relația cu donatorii și organizațiile internaționale. Această poziție asigură acces la resurse dedicate, facilitând în același timp schimbul de bune practici și inițierea unor proiecte coordonate la nivel înalt. Dacă este plasată sub un minister, Agenția riscă să piardă prioritatea acordată domeniului violenței, fiind percepută ca o direcție secundară în cadrul MMPS.

Incoerența politicilor publice în contextul alinierii la legislația europeană. În procesul de aliniere la legislația UE, violența împotriva femeilor este tratată ca un fenomen complex, care necesită abordări integrate între multiple sectoare. Recomandările GREVIO și directivele europene favorizează structuri de coordonare cu competențe extinse și transversalitate ridicată. Subordonarea ANPCV unui minister amenință aplicarea unitară a acestor standarde, favorizând din nou politici sectoriale și fragmentare, în opoziție cu obiectivele de europenizare.

Necesitatea unui cadru clar de răspundere și responsabilitate. Un alt aspect important îl reprezintă mandatul clar al ANPCV, care asigură supravegherea tuturor instituțiilor cu atribuții în combaterea violenței împotriva femeilor și în familie. Menținerea Agenției ca entitate subordonată Guvernului permite impunerea de standarde stricte și tracțiune în sancționarea eventualelor ineficiențe sau nerespectări ale obligațiilor. Așezarea acesteia în subordinea MMPS ar putea diminua capacitatea de monitorizare și de tragere la răspundere a celorlalte autorități, căzând sub prioritățile multiple ale ministerului.

Riscuri privind sustenabilitatea financiară și operațională. O reformă administrativă adecvată trebuie să aibă în vedere și sustenabilitatea atât financiară, cât și operațională a structurilor nou create. În cadrul MMPS, ANPCV ar putea deveni dependentă de bugetul direcționat preponderent către alte segmente (pensii, asistență socială generală etc.). Modelul actual îi permite Agenției să solicite și să administreze fonduri specifice destinate prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor, asigurând un grad mai mare de eficiență în cheltuirea resurselor.

Restrângerea contribuției societății civile și a partenerilor de dezvoltare. Statutul autonom al ANPCV s-a dovedit benefic pentru implicarea societății civile și a partenerilor de dezvoltare, care pot lucra în mod direct cu o structură guvernamentală dedicată. Această formulă facilitează dezvoltarea și implementarea de proiecte comune, mai ales în domeniul serviciilor de prevenire și asistență. Dacă Agenția devine parte integrantă a unui minister, dialogul cu organizațiile neguvernamentale riscă să fie mai puțin vizibil și să sufere limitări birocratice, cu impact asupra calității serviciilor oferite.

Din perspectiva noastră, următoarele elemente necesită monitorizare și soluționare:

• Limitarea atribuțiilor Agenției: Subordonarea directă MMPS poate diminua autonomia necesară pentru coordonarea proceselor interinstituționale, așa cum prevede art. 29 alin. (2) și art. 10 alin. (2), (4) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea ANPCV.
• Risc de diluare a focusului specific: MMPS are un mandat foarte larg, iar includerea ANPCV în această structură ar putea diminua atenția acordată violenței domestice ca prioritate distinctă.
• Impact asupra respectării cerințelor internaționale: Convenția de la Istanbul subliniază importanța unei coordonări independente, ceea ce poate fi afectat prin reorganizare.
• Imposibilitatea asigurării funcționalității Consiliului național coordonator: Rolul transversal al ANPCV, inclusiv managementul și suportul metodologic pentru Consiliul coordonator, depinde de subordonarea directă la Guvern (HG nr. 926/2023).
  
  

În concluzie menținerea ANPCV în subordinea Guvernului este esențială pentru a păstra caracterul integrat, prioritar și eficient al politicilor de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Statutul actual al Agenției îi conferă acces la toate ministerele și instituțiile relevante, permite coordonarea transversală și garantează o monitorizare unitară a progreselor. în contextul reformei administrației publice centrale considerăm că mandatul ANPCV trebuie extins, cu acoperirea domeniul egalității de gen și oferirea mandatului de propuneri de acte normative.

Experiența din 2009–2023 a arătat că gestionarea domeniului violenței exclusiv dintr-un minister (MMPS) a condus la abordări fragmentare, necoordonate și ineficiente. Odată cu instituirea ANPCV în subordinea Prim-Ministrului colaborarea interinstituțională s-a consolidat, iar eforturile de prevenire și combatere a violenței au devenit mai clare și mai coerente.

Așadar, în numele organizațiilor membre ale Coaliției Naționale „Viața fără Violență” și Platformei pentru Egalitate de Gen, dezaprobăm inițiativa de transfer a ANPCV în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și solicităm menținerea Agenției  în subordinea directă a Guvernului Republicii Moldova. Numai astfel se poate asigura îndeplinirea integrală a obligațiilor internaționale și a exigențelor naționale de protejare a drepturilor femeilor și fetelor, precum și garantarea unui răspuns multisectorial eficient și coordonat  la fenomenul violenței.

Organizații semnatare: 

Membre ale Coaliției Naționale „Viața fără Violență”

1. Fiecare Contribuie Pentru Schimbare
2. Centrul Internațional „La Strada”
3. Femei pentru Femei
4. Centrul de Drept al Femeilor
5. Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale
6. Centrul de Educației Non-Formală „Diversitate”
7. Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”
8. Centrul Național de Formare, Asistență, Consiliere şi Educație
9. Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii
10. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
11. Ophelia
12. Biaz Gul
13. Gender-Centru
14. Moldova.org 
15. HELP
16. Stimul
17. Artemida
18. Centrul de Resurse pentru Tineri și Femei „DACIA”
19. Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane

Membre a Platformei pentru Egalitate de Gen

19. Centru-Gender
20. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO)
21. Promo-LEX
22. Clubul Politic al Femeilor 50/50
23. AFAM – Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova
24. Asociaţia Drepturile Omului LEX XXI Balti
25. Asociația Obștească „Afina”
26. Asociaţia Obştească “Femeia Moderna”
27. AO ”Femeia pentru Viitor”
28. AO ”Femei pentru Societatea Contemporană”
29. AO Moldsolidaritate
30. Centrul de Drept  Persoane cu Dizabilităţi (CDPD)
31. Fundația pentru prevenirea Criminalității
32. AO ”Onoarea Și Dreptul Femeii Contemporane, Bălți
33. Asociația împotriva violenței CASA MARIOAREI
34. Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova
35. Centrul de Reabilitare a Victimelor ”Memoria” A.O. RCTV Memoria
36. AO MIDAVA (Nisporeni)
37. AO Iunona
38. Ocnita
39. Fundatia pentru Educatie non Formala
40. Asociația „Pro Cimislia”
41. AO INTERACȚIUNE
42. Amnesty International Moldova
43. Asociația Keystone Human Services International Moldova
44. Asociația Băștinașilor Făsinești
45. A.O. Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova
46. Fundația Est-Europeană
47. Asociația pentru Inovare, Educație și Dezvoltarea Tinerilor (AIED)
48. Grupul de Inițiative Feministe din Moldova
49. LAOLALTA
50. Federatia Familiilor Unite pentru pace în lume din Moldova
51. Asociația Obștească Platforma femeilor rome ROMINI
52. Simon Simon Dănuț
53. Alina Adronache
54. Natalia Scobioală
55. Olga Nicolenco
56. Tatiana Chebac
57. Ana Gurău
58. Galina Precup
59. Alina Cebotari
60. Georgeta Carasiucenco
61. Cornelia Călin
62. Elena Ratoi
63. Victoria Roșa
64. Diana Cuconu
65. Angelica Russu
66. Ludmila Ciocan
67. Lilia Potîng
68. Olga Bîtca
69. Doina Cazacu
70. AO Genesis
71. Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă /
72. Uniunii pentru Echitate și Sănătate

5.500 de euro pentru casa Angelei și a celor 6 copii ai ei au fost colectați timp de o lună în campania pe care am inițiat-o pe rețelele de socializare ale Coaliției Națională „Viața fără Violență”. Angela, o mamă singură de la Bălți și supraviețuitoare a unei relații abuzive, își crește singură cei șase copii: Ruslan (13 ani), Alisa (12 ani), Dumitru (10 ani), Nichita (8 ani), Iana (7 ani) și micuța Ana (5 ani). Viața lor a fost marcată de violență fizică și psihologică și instabilitate. După ce s-a separat de partenerul abuziv, Angela a făcut tot posibilul să le ofere copiilor un trai decent, muncind ca menajeră.

Însă, cei mici nu au cunoscut niciodată confortul unui cămin propriu. Au fost nevoiți să locuiască în centre de plasament și la rude, mereu cu bagajele pregătite. Cea mai mare fetiță, Alisa, încă se luptă cu sechelele unei leucemii, iar stabilitatea unei case este esențială pentru recuperarea ei.

5.500 de euro pentru casa Angelei și a celor 6 copii ai ei au fost colectați timp de o lună.

Datorită generozității a 145 oameni, care au donat pe site și lunar pe contul de Patreon, am reușit să colectăm 5.500 de euro. Cu toate acestea, mai sunt necesari 6.500 de euro pentru a cumpăra casa. Devino eroul sau eroina acestor copii, donează pentru casa lor!

Imaginează-ți bucuria când își vor vedea visul cu ochii deschiși: o casă unde să se joace, să învețe și să crească împreună, departe de frica și nesiguranța trecutului. O casă unde să-și construiască amintiri frumoase și să se simtă în siguranță.

Citește articolul inițial despre Angela și copiii ei

Fiecare donație contează! Ajută-ne să le oferim Angelei și copiilor ei un viitor mai bun. Donează acum și împărtășește această campanie cu prietenii tăi. Donația cu donație, împreună vom îndeplini visul copiilor.

Angela și copiii la un eveniment organizat de Coaliția Națională „Viața fără Violență”

Vino în echipa noastră! Coaliția Națională „Viață fără Violență”, rețea națională formată din 22 de organizații non-guvernamentale, este în căutarea unui/unei asistent/e de programe care va sprijini implementarea și monitorizarea programelor și proiectelor desfășurate de Coaliție în baza Strategiei de dezvoltare. 

Responsabilități principale: 

• Oferă suport directoarei executive și, la necesitate, coordonatoarelor de programe/proiecte în pregătirea prezentărilor, agendelor pentru ședințe, proceselor-verbale, deciziilor, etc.  
• Contribuie direct la organizarea evenimentelor prevăzute în planul anual al Coaliției; 
• Contribuie și asigură suportul administrativ și logistic a activităților prevăzute în Planul anual al Coaliției; 
• Contribuie la elaborarea, dezvoltarea și menținerea bazelor de date a prestatorilor de servicii, a partenerilor publici și privați; 
• Identifică prestatori de servicii și contribuie, împreună cu echipa de management, la elaborarea ofertelor comerciale, documentelor de achiziții, altor documente financiare și administrative relevante; 
• Participă la ședințe, vizite și întâlniri, inclusiv în teritoriu; 
• Înregistrează și menține corespondența și comunicarea cu prestatorii de servicii, partenerii publici și privați; 
• Contribuirea la elaborarea rapoartelor de proiect, analizelor, cercetărilor, etc. 

Cerințe obligatorii pentru aplicant/ă: 

• Cunoașterea avansată a limbii române și la nivel mediu a limbii ruse și engleză;  
• Studii superioare într-un domeniu relevant (ex. administrarea afacerilor, management, economie, științe sociale, etc); 
• Experiență de minim 1 an în cadrul unei companii private sau organizație non-guvernamentală în gestionare de proiecte, vânzări, administrare oficii, logistică, etc;
• Înțelegerea și asocierea cu valorile Coaliției;  
• Disponibilitatea de a participa la evenimentele organizate de Coaliție și din cadrul mișcării feministe.

Competențe: 

• Abilități excelente de organizare și coordonare în echipă și independent; 
• Proactivitate  și capacitatea de a lua decizii conform competențelor;
• Capacitatea de a comunica verbal și scris, și de a gestiona relațiile cu diverși parteneri;
• Cunoștințe solide și dovedite de utilizare a instrumentelor IT, precum suita Microsoft Office, dar și altor instrumente de gestionare a proiectelor;
• Atenție la detalii și capacitatea de a respecta termenele limită;
• Disponibilitatea de a se deplasa în afara Chișinăului, în localitățile unde sunt amplasate organizațiile membre.

Noi oferim: 

• Un spațiu de dezvoltare personală și profesională (inclusiv cu instruiri de specialitate, participare la conferințe, evenimente și altele, achitate de organizație); 
• Program de lucru stabil; 
• Pachet de comunicare gratuit, inclusiv telefon la cerere; 
• Contract individual de muncă, cu normă deplină pe o perioadă de probă de 1 lună, cu extinderea ulterioară.  
• Salariu de la 16 mii lei net, în dependență de experiență și expertiză. 

Procedura de aplicare: 

Persoanele interesate vor transmite dosarul de aplicare, până pe 30 ianuarie 2025, cu mențiunea „Asistent/ă de program Coaliție”  la adresa office@sdvmd.net. Dosarul trebuie să conțină:

1. CV-ul actualizat în limba română cu includerea a trei persoane de referință; 
2. Scrisoare de intenție în limba română. 

Interviul va avea loc în cel mult 5 zile de la data preselectării, iar persoanele vor fi anunțate prin email sau telefon. Dosarele incomplete nu vor fi analizate. 

Întrebările privind procesul de aplicare pot fi expediate prin email la adresa office@sdvmd.net.

________________________
Coaliția Națională „Viața fără Violență” este o rețea națională formată din 22 de organizații profesioniste care lucrează în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și copii. Oferim servicii specializate de asistență  (asistență psihologică, socială, juridică și adăpost temporar) victimelor violenței, organizăm campanii de mobilizare și sensibilizare comunitară, desfășurăm programe de  împuternicire și sprijinire a supraviețuitoarelor violenței, dezvoltăm, îmbunătățim și monitorizăm legislația și politicile publice. Mai multe detalii despre Coaliția Națională pot fi găsite pe pagina de Facebook a Coaliției Naționale „Viața fără Violență” și pe pagina web.

A fi alături de o persoană care trece printr-o experiență de violență domestică poate fi o situație complexă și emoționantă. Din păcate, fiecare dintre noi știm o femeie victimă a violenței. Ca ea să poată ieși din relația abuzivă și să-și poată recupera controlul asupra vieții ei, are nevoie de sprijinul specialiștilor și a oamenilor din jurul ei. Este important să știi cum să o sprijini fără să o judeci sau să o faci să se simtă și mai rău. Iată cum să sprijini o persoană care trece prin violență:

Ce să faci:

• Crede-o: este esențial să crezi în ceea ce-ți spune. Chiar dacă nu înțelegi de ce rămâne într-o astfel de situație, este important să-i oferi sprijin necondiționat;
• Ascultă fără să judeci: oferă-i un spațiu sigur pentru a-și exprima sentimentele fără să o întrerupi sau să o judeci;
• Informează-te: învață cât mai multe despre violența domestică și despre resursele disponibile în comunitatea ta;
• Oferă-i opțiuni: fără a o presa, oferă-i informații despre organizații care oferă asistență, Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete și alte resurse care o pot ajuta;
• Încurajeaz-o: îi poate fi foarte greu să părăsească relația abuzivă;
• Respectă deciziile ei: este important să respecți deciziile pe care le ia, chiar dacă nu ești de acord cu ele;
• Ai grijă de tine: sprijinirea unei persoane care suferă de violență domestică poate fi epuizantă emoțional. Asigură-te că și tu ai grijă de tine și că ai un sistem de suport.

Ce să eviți să faci:

• Nu o învinovăți: nu o întreba de ce nu pleacă sau de ce nu merge acum la poliție;
• Nu-i minimaliza experiența: nu-i spune că și tu ai trecut prin ceva similar sau că nu este atât de grav. Aceste fraze pot fi foarte dureroase pentru ea;
• Nu-i impune decizii: las-o să decidă singură ce vrea să facă;
• Nu o amenința cu ruperea relației dacă nu pleacă: asta o poate izola și mai mult.

Cum să vorbești cu o persoană care suferă de violență domestică

• Folosește un limbaj simplu și direct: evită termenii juridici sau medicali pe care s-ar putea să nu-i înțeleagă;
• Asigură-i confidențialitatea: îi poate fi greu să vorbească despre ceea ce trăiește. Asigur-o că ceea ce îți spune va rămâne între voi;
• Folosește afirmații pozitive: încurajeaz-o și spune-i că crezi în ea;
• Oferă-i opțiuni concrete: în loc să îi spui doar să plece, oferă-i opțiuni concrete, cum ar fi să o ajuți să facă un plan de siguranță sau să o însoțești la un centru de criză.

Resurse utile

• Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 08008 8008
• Telefonul de urgență – 112
• Lista de organizații membre ale Coaliției care oferă servicii de consiliere și asistență victimelor violenței domestice.

A fi alături de o persoană care suferă de violență domestică este un act de curaj și compasiune. Prin sprijinul tău, îi poți oferi puterea de a schimba lucrurile.

Important: Dacă situația este de urgență și există un pericol iminent, sună la 112.

În iunie 2024, în al treilea apel din Programul de Granturi Feministe al Coaliției, am primit peste 263 de cereri de finanțare. Un număr record care arată nevoia de sprijin pentru inițiativele femeilor, care promovează egalitatea de gen și previn violența. Ca în fiecare proces de selecție, am citit cu multă responsabilitate fiecare aplicație. Am simțit cu cât de mult suflet a fost scrisă fiecare cerere, care prezenta o poveste și o viziune unică. În urma selecției, 24 de beneficiari ai programului de Granturi Feministe vor schimba viața femeilor din comunități

Aceștia vor implementa o varietate de proiecte, de la inițiative culturale și antreprenoriale, până la activități educative și de dezvoltare personală. Pentru implementarea activităților am acordat 1 322 200 MDL.

Cei 24 de beneficiari ai programului de Granturi Feministe și inițiativele lor sunt:

• Svitlana Tereshenko este o femeie refugiată din Ucraina, care croiește haine din materiale reciclabile. Vrea să-și deschidă în Moldova o afacere și să ofere locuri de muncă femeilor.
• Olga Jalbă este o psihologă din Orhei și vrea să organizeze pentru femeile din comunitate sesiuni de promovare a sănătății mintale.
• Alina Andronache, activistă feministă, va scrie o carte despre 25 de persoane din Moldova care s-au implicat în inițiative feministe.
• Ana Ceban este din Anenii Noi și e asistenta personală a copilului ei. Ea va beneficia de un grant pentru a însuși profesia de frizeră.
• Elena Celac este o jurnalistă din UTA Găgăuzia, care luptă pentru promovarea egalității de gen. Elena va elabora o serie de videouri despre stereotipurile de gen.
• Maria Graur este profesoară de dansuri. Maria vrea să organizeze cursuri gratuite pentru mai multe femei pentru a le ajuta să se integreze într-o comunitate sigură, unde sunt ascultate și ajutate.
• Ghenadie Moroșanu este regizor de film și activist pentru drepturile femeilor. El va produce un film documentar despre istoriile de violență și de vindecare a 4 femei.
• Liliana Cazacu este din Criuleni și va organiza ateliere tematice despre drepturile femeilor, accesul la justiție și servicii de suport.
• Olga Afanas, psihologă și activistă, va organiza traininguri despre formele violenței și măsuri de protecție pentru 20 de femei cu deficiențe de auz din Bălți și 20 de femei, inclusiv din grupuri vulnerabile, din Anenii Noi.
• Nata Albot și Elena Briciuc, activiste și jurnaliste, vor organiza instruiri de creare de conținut pentru 10 femei supraviețuitoare ale violenței și din grupuri vulnerabile. Cunoștințele obținute vor ajuta să-și găsească un loc de muncă și să devină independente financiar. 
• Irina Coropceanu este redactora-șefă a revistei Ghidușii și o vom susține în promovare revistei și tipărirea edițiilor următoare. 
• Svetlana Malevanciuc este profesoară de limba engleză la Căușeni. Ea va oferi cursuri de limba engleză pentru 20 de mame tinere, din grupuri vulnerabile. 
• Iulia Laur este artistă handmade și va organiza ateliere de creație pentru femei.
• Varvara Chervona este mama unui copil de un an și jumătate. Din august 2022 este refugiată în Moldova din Melitopol, Ucraina, după ce a trăit 6 luni sub ocupație rusă. Varvara va studia cursuri de social media management pentru a deveni independnetă financiar. 
• Natalia Graur, Ana Gherciu și Oxana Greadcenco sunt mentorele Școalii de Scris lansate de Moldova.org. Fetele au primit granturi pentru organizarea ediției II a școlii, unde participă 14 cursante/nți.
• Victoria Staroselțeva este o activistă din Edineț și va organiza o tabără pentru femeile refugiate și din comunitatea locală. Femele vor însuși tehnici de autoapărare și vor participa la ateliere de wellbeing. 
• Ana Gurdiș este regizoare de film și organizează în satul Dănceni, raionul Ialoveni, o tabără de film pentru copiii din localitate. 
• Oxana Kirianova este terapeută ocupațională pentru femeile din Ucraina refugiate la Bălți. Oxana va organiza sesiuni de terapie prin artă pentru femeile victime și supraviețuitoare ale violenței.
• Ludmila Adamciuc este fondatoarea asociației „Prietena Mea” și mama unei fetițe diagnosticate cu sindromul Down. Ludmila va organiza sesiuni de grijă de sine pentru mamele copiilor cu acest sindrom. 
• Veronica Rotari este profesoară la liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni și va organiza pentru elevi/e sesiuni de prevenire și combaterea violenței și despre consimțământ. 
• Svitlana Aleksieva este o femeie refugiată din Zaporojie, Ucraina, cu experiență de lucru în acordarea asistenței persoanelor care au suferit în urma activităților militare. Ea va organiza sesiuni de asistență psihologică pentru femeile refugiate. 
• Marina Focșa este apicultoare din raionul Soroca și își va procura stupi noi.

Programul de Granturi Feministe a fost lansat de către Coaliție în februarie 2023. În primul an, 26 femei din țară au beneficiat de granturi pentru dezvoltarea lor personală, pentru inițiative de prevenire a violenței și îmbunătățire a vieții femeilor. Suma oferită în primul an a fost de peste 640.000 lei și au fost organizate activități pentru 1700 de femei. Astfel, suma pentru cei 24 de beneficiari ai programului de Granturi Feministe a crescut considerabil în 2024.

Programul de Granturi al Coaliției Naționale „Viața fără Violență” se desfășoară cu sprijinul financiar al Urgent Action Fund și al Fundației OAK prin intermediul Fundației ARC.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” solicită oferte pentru selectarea unei companii de logistică și organizare evenimente, pentru a colabora la organizarea ediției IV a Conferinței Internaționale pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei.

Cerințe pentru companiile aplicante:

1. Experiență: Compania trebuie să aibă experiență de cel puțin 3 ani în organizarea de conferințe și evenimente similare, cu un portofoliu demonstrativ.

2. Specializare: Compania ar trebui să aibă specializare în organizarea de evenimente educaționale și de sensibilizare socială. Avantaj va constitui specializarea în organizarea de evenimente pentru femei, și în domeniul prevenirii și combaterii violenței.

3. Reputație și testimoniale: Evaluarea reputației companiei în domeniu prin consultarea testimoniilor de la clienți anteriori și recenziilor publice.

4. Capacitatea de gestionare a bugetului: Abilitatea de a gestiona eficient bugetul conferinței, asigurând un echilibru între calitate și costuri.

5. Responsabilitate socială: Compania ar trebui să demonstreze angajamentul față de responsabilitatea socială și sustenabilitate, inclusiv practicile ecologice în organizarea evenimentului.

6. Capacitatea de a gestiona participanți: Capacitatea de a gestiona participanți din diverse grupuri și de a asigura un mediu sigur și respectuos pentru toți, incluisv un număr mare de participanți.

7. Resurse și infrastructură: Disponibilitatea de identifica resurse necesare, cum ar fi locații adecvate, echipamente audiovizuale și personal calificat.

8. Parteneriate și colaborări: Experiență în colaborare cu organizații non-guvernamentale și instituții educaționale pentru a asigura un impact maxim.

9. Inovație și creativitate: Capacitatea de a aduce elemente inovatoare și creative pentru a atrage atenția asupra problemei violenței și a implica participanții.

10. Transparență și responsabilitate: Politici clare de transparență și responsabilitate în gestionarea evenimentului și a resurselor.

11. Comunicare eficientă și la timp: Capacitatea de a comunica efficient și clar cu echipa de management a Coaliției pre eveniment și în timpul evenimentului.

12. Gestionarea și managementul riscurilor: Capacitatea de a identifica riscurile aferente evenimentului și de a le asuma, gestiona și minimaliza efectul.

13. Feedback și evaluare: Metode eficiente de colectare și analiză a feedback-ului pentru îmbunătățirea viitoarelor evenimente.

Dosarul va include:
– Oferta financiară în MDL
– Lista evenimentelor similare organizate

Ofertele vor fi trimise în format electronic la adresa de e-mail: office@sdvmd.net și mcimbriciuc@sdvmd.net. Termenul de valabilitate a ofertei financiare este de 30 zile. Termenul limită de prezentare a ofertelor este 9 septembrie 2024.
Pentru informații suplimentare: Mihaela Cimbriciuc, Galina Precup, e-mail: mcimbriciuc@sdvmd.net.

Despre noi:

Coaliția Națională „Viața fără Violență” este o rețea națională formată din 22 de organizații profesioniste care lucrează în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și copii. Oferim servicii specializate de asistență  (asistență psihologică, socială, juridică și adăpost temporar) victimelor violenței, organizăm campanii de mobilizare și sensibilizare comunitară, desfășurăm programe de  împuternicire și sprijinire a supraviețuitoarelor violenței, dezvoltăm, îmbunătățim și monitorizăm legislația și politicile publice.

În ianuarie 2024, Coaliția Națională „Viața fără Violență” a inițiat un proiect ambițios, în parteneriat cu UNHCR Moldova, cu scopul de a înțelege mai bine realitățile cu care se confruntă femeile rome și de a le oferi instrumentele necesare pentru a preveni și combate violența. Proiectul, intitulat „Implicarea fetelor și femeilor rome în prevenirea și combaterea violenței”, este deja în desfășurare și își propune:

La sfârșitul lunii iulie a avut loc primul atelier din cadrul proiectului, care a reunit mediatori comunitari și asistenți sociali. Participanții au apreciat caracterul interactiv al atelierului, care a facilitat un dialog deschis și constructiv despre stereotipuri, diversitate culturală, violență și nevoile specifice ale femeilor rome.

În următoarele luni, proiectul va continua cu:

• Un atelier dedicat femeilor rome: un spațiu sigur pentru ca femeile rome să își exprime opiniile și nevoile;
• Oferirea de granturi: femeile lidere comunitare vor primi finanțare pentru a implementa proiecte care răspund nevoilor specifice ale comunităților lor;
• Dezvoltarea unui pachet de învățare: pe baza informațiilor colectate și a nevoilor identificate, va fi elaborat un instrument de învățare pentru mediatori comunitari, cu scopul de a îmbunătăți intervențiile în cazurile de violență.

Prin acest proiect, Coaliția Națională „Viața fără Violență” își reafirmă angajamentul de a construi o societate egalitară și fără violență, în care toate femeile, indiferent de origine, să își poată exercita drepturile în deplinătate.